De azi, calendarul creștin ortodox are un nou sfînt, Sfîntul Ierarh Andrei, Mitropolitul Transilvaniei
De acum înainte, Sfîntul Ierarh Andrei, Mitropolitul Transilvaniei, va avea aceeași zi de pomenire cu Apostolul Andrei, cel Întîi Chemat: 30 noiembrie
Calendarul creștin ortodox are începînd de astăzi un nou sfînt. La aprobarea Sfîntului Sinod, este canonizat Andrei Șaguna, Mitropolitul Transilvaniei. Însuși Sfîntul Andrei va veghea la acest eveniment, racla cu Cinstitul Cap al Apostolului fiind adusă în Catedrala Mitropolitană din Sibiu de o delegație a Bisericii Ortodoxe a Greciei. Astfel, ocrotitorul Ardealului, se alătură Ocrotitorului României, în inimile românilor, în aceeași biserică, dar și în aceeași zi a calendarului bisericesc. De acum înainte, Sfîntul Ierarh Andrei, Mitropolitul Transilvaniei, va avea aceeași zi de pomenire cu Apostolul Andrei, cel Întîi Chemat: 30 noiembrie.
Sfîntul Andrei veghează canonizarea lui Andrei Șaguna
Problema canonizării mitropolitului Andrei Șaguna s-a pus încă din 2006, dar demersurile oficiale au început de trei ani. În 21 iulie 2011, Sfîntul Sinod a aprobat canonizarea acestuia. Rămășițele pămîntești ale mitropolitului au fost deshumate în luna mai, din cripta Mausoleului de la Rășinari, și au fost împărțite în două racle. Una a rămas în Mausoleu, iar cealaltă va fi depusă la catedrala din Sibiu. Cu ocazia slujbei de canonizare, vor fi aduse și moaștele Apostolului Andrei, astfel că, în această zi specială, credincioșii vor putea să se roage și să atingă doi sfinți care, pe durata vieții pămîntești, au vegheat la binele neamului românesc. Ieri a avut loc ultimul parastas, la Biserica Sfînta Treime din Rășinari. De aici, procesiunea s-a oprit la catedrala mitropolitană din Sibiu, unde moaștele au fost întîmpinate de către ÎPS Laurențiu, Mitropolitul Ardealului. De la ora 16,30, clopotele bisericilor ortodoxe din Sibiu au bătut la unison vreme de zece minute. Slujba oficiată de înaltul prelat a continuat pînă la sosirea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a altor ierarhi români și a delegației din Grecia, condusă de Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Hrisostom de Patras, care a adus Cinstitul Cap al Sf. Apostol Andrei. Astăzi, după Sfînta Liturghie, a început ceremonia proclamării oficiale a Sf. Ierarh Andrei, Mitropolitul Transilvaniei.
O viață închinată bisericii
Andrei Șaguna a fost cel mai mare mitropolit transilvănean al secolului XIX și a însemnat pentru români, în special pentru cei din Transilvania, un reper moral și un simbol al luptei pentru unitate națională. Astfel că, de la moartea sa de acum 138 de ani și pînă astăzi, credincioșii nu l-au uitat. I-au așezat chipul lîngă icoană, cinstindu-l ca pe un sfînt. Andrei Șaguna s-a născut la Mișkolț, în Ungaria, la 20 decembrie 1808, într-o familie de negustori aromâni. Părinții lui, Naum și Anastasia, l-au dat pe micul Anastasie la școala greco-valahă din orașul natal. Conform legilor de atunci, cei trei copii și tatăl lor au fost obligați să treacă la religia romano-catolică. La împlinirea vîrstei de 18 ani, Anastasie a avut dreptul să se întoarcă la credința ortodoxă. A studiat dreptul și filosofia la Universitatea din Pesta. Apoi a ajuns la Vîrset, din Banatul Sîrbesc, unde a făcut Școala Teologică. Avea 24 de ani cînd a ajuns la mănăstrirea Hopovo. A făcut un an de noviciat, iar la 25 de ani a fost uns în monahism, la Mitropolia din Carlovitz, sub numele de Andrei, fiind hirotonit apoi diacon și preot. În anul 1842, a predat ca profesor la Seminarul Teologic din Vîrset, iar după patru ani, a fost numit vicar general al Episcopiei Sibiului. În aprilie 1848, a fost ales și hirotonit episcop al Ardealului. După 16 ani de rodnică activitate bisericească, culturală și națională, în 1864, episcopul Andrei Șaguna a ajuns mitropolit al Ardealului și părinte duhovnicesc al tuturor românilor de peste Carpați.
Mare legiuitor bisericesc
Șaguna și-a îndreptat atenția și spre problemele națiunii. A fost copreședinte al Adunării Naționale de la Blaj, din 3/15 mai, cea care a formulat un program cu 16 revendicări politico-naționale. Adunarea l-a delegat în fruntea unor intelectuali români ca să ducă la Viena aceste petiții pe care le-a prezentat împăratului, la Innsbruck și la Viena. Marele ierarh a zăbovit atunci șapte luni de zile la Viena, stăruind zi de zi pentru independența națională și religioasă a Transilvaniei și nu s-a întors pînă nu a primit asigurări că cerințele vor fi satisfăcute. După revoluția pașoptistă, episcopul Șaguna a început restaurarea și zidirea de zeci de biserici ortodoxe, în locul celor jefuite și distruse. Pentru buna organizare a Bisericii Ortodoxe din Transilvania, marele mitropolit a dat, în anul 1868, un Statut Organic, care avea la bază deplina colaborare sinodală între clerici și mireni. Astfel s-a dovedit a fi unul din cei mai mari legiuitori bisericești. O altă mare realizare a mitropolitului Andrei Șaguna a fost reînființarea vechii Mitropolii Ortodoxe din Transilvania, desființată în anul 1701. La 24 decembrie, 1864, episcopia din Sibiu a fost astfel ridicată la rang de Mitropolie, cu autonomie proprie, desprinzîndu-se de Mitropolia sîrbă din Carlovitz.
A tipărit mii de cărți în limba română
Pentru întărirea vieții duhovnicești și culturale în Transilvania, Șaguna a înființat, în anul 1850, vestita tipografie eparhială de la Sibiu unde, sub îngrijirea lui, s-au tipărit 35 de cărți bisericești, printre care Elementele dreptului canonic (1854), Istoria Bisericii Ortodoxe răsăritene universale (1860), în două volume, Biblia ilustrată (1856-1858), dupa originalul celor 72 de tălmăcitori din Alexandria. Tipografia însă lucra la foc continuu pentru școlile românești. Numai în primul an de funcționare, au ieșit de sub lumina tiparului 5.000 de Catehisme, 5.000 de Abecedare, 700 de Ceasloave, 3.000 Istorii Biblice, 3.000 de cărți despre Datoriile supușilor și 1.500 Apostoli, ziarul Telegraful român și Anuarul Gimnaziului din Brașov. Mitropolitul spunea: Această tipografie, care pînă la moartea mea am grijit-o și am administrat-o, numai Dumnezeu știe cu cîte greutăți am apărat-o și am susținut-o față de dușmanii Bisericii și ai națiunii noastre române. Calendarul bisericesc în formă de agendă pe care-l cunoaștem este tipărit neîntrerupt din 1852 la această tipografie.
Fondator de școli și burse
A cerut profesorilor să scrie manuale, a îndrumat întregul învățămînt românesc și a determinat înființarea a aproape 800 de școli în Transilvania, cu predare în limba română și susținute financiar de biserică. Printre acestea, și Colegiul Național Andrei Șaguna de astăzi. În anul 1850, au început la Brașov cursurile Gimnaziului Mic Român de Religie Ortodoxă Orientală. La 17 septembrie 1851, Andrei Șaguna a pus piatra fundamentală a clădirii școlii. Din 1922, gimnaziul poartă numele ctitorului său. Tot la Brașov, a înființat o școală comercială. S-a îngrijit de toate cele necesare școlilor: manuale, clădiri, programe analitice, alte materiale didactice. Din 1870, a rînduit ca preoții să țină în parohia proprie cursuri serale pentru țăranii neștiutori de carte. Tot Șaguna este cel care a înființat la Sibiu un institut teologic și pedagogic cu durata de unu pînă la trei ani, pentru formarea de preoți luminați. Pentru cei mai buni elevi din Transilvania, a pus bazele mai multor fundații care acordau burse de merit. La îndemnul lui, avocatul Emanuil Gojdu a creat celebra fundație care a acordat pînă la Unirea din 1918 peste 5.000 de burse celor mai buni elevi, studenți, dar și meseriași.
Om de vază, dar modest
Prin intermediul bisericilor, școlilor confesionale și cărților tipărite în grai românesc, mitropolitul Andrei Șaguna a întărit peste Carpați unitatea credinței ortodoxe, unitatea etnică națională și unitatea de gîndire și acțiune a românilor, într-o epocă plină de influențe străine. A trăit în deplină armonie cu celelalte culte din Transilvania și a întreținut o vastă corespondență cu numeroși episcopi, stareți, protopopi, deputați, oameni de cultură, miniștri și chiar cu împăratul de la Viena. A fost preot, cărturar, dar și diplomat, iar fiecare dintre aceste calități le-a dus la superlativ. Cu toate acestea, atunci cînd, la 28 iunie 1873, s-a strămutat la cele veșnice, mitropolitul a fost înmormîntat ca un simplu călugar, în curtea bisericii din Rășinari-Sibiu, așa cum i-a fost ultima dorință. Slujba de înmormîntare a fost săvîrșită de un singur preot, ieromonahul Gherman Bogdan, duhovnicul său. Mii de români l-au condus pe ultimul drum. Și-a lăsat toată agoniseala Mitropoliei spre scopuri bisericești, școlare și filantropice. Iorga era de parere că, alături de Ștefan cel Mare, Andrei Șaguna, a fost una din cele mai mari și fecunde personalități române. Astăzi, în sfîrșit, acest minunat ierarh ortodox, care și-a pus întreaga viață în sluja românilor din Ardeal, este pomenit ca sfînt al tuturor ortodocșilor.
Cea mai mare parte a vieții mele pururea în osteneală mi-a fost și îmi va fi. Dar și cea mai mare bucurie mi-a fost și îmi va fi și în viitor a învinge toate piedicile. Cred cu tărie că, fiind umbrit de puternicul scut al lui Dumnezeu, voi putea îndeplini scopul vieții mele întregi, ca pe românii ardeleni din adîncul lor somn să-i deștept și cu voia să-i trag către tot ce este adevărat, sfînt și bun.
De două ori dacă m-aș naște, tot preot și slujitor al Bisericii lui Hristos m-aș face!
Ctitorul Astrei
La 20 martie 1860, brăneanul Ioan Pușcariu publica un apel în Telegraful Român, adresat tuturor românilor care traiau în Imperiul Habsburgic, propunîndu-le înființarea unei reuniuni pentru cunoașterea literaturii și culturii românești. Ioan Rațiu, viitorul președinte al Partidului Național Român din Transilvania, a redactat un memoriu către autorități, prin care cerea aprobarea înființării Asociațiunii Transilvane pentru Literatura română și Cultura poporului român (ASTRA). Memoriul a fost semnat de 171 de intelectuali, între care și episcopul Andrei Șaguna. El a înaintat memoriul către guvernatorul Transilvaniei Liechtenstein. După ce a obținut aprobarea, tot Șaguna a convocat pe cei 171 de semnatari la o adunare constituantă în 9/21 martie 1861, în clădirea Institutului Teologic-Pedagogic din Sibiu. La prima ședință a Astrei, a fost ales președintele asociației.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!
Comentarii:
Aceasta esste icoana oficială aprobată de Sfîntul
Sinod. Sfîntul Ierarh Andrei, Mitropolitul
Transilvaniei e unicul sfînt care ține o publicație
jurnalistică în mînă, motiv pentru care am putea să-l
considerăm și ocrotitorul ziariștilor români.