La data de 20 iulie, Biserica Ortodoxă Română sărbătorește ridicarea la cer a Sfîntului Mare Proroc Ilie Tesviteanul
La data de 20 iulie, Biserica Ortodoxă Română sărbătorește ridicarea la cer a Sfîntului Mare Proroc Ilie Tesviteanul. Unul dintre cei mai importanți proroci din Vechiul Testament, Sf. Ilie este mare făcător de minuni și aducător de ploi în vreme de secetă. Sfîntul și marele Proroc Ilie, înger întrupat în carne ce a primit de la Dumnezeu puterea de a deschide și închide cerurile, era de origine din Tesvi în Galaad. Tradiția apocrifă, care a transmis aceste detalii despre nașterea Prorocului, precizează că el era din tribul lui Aaron și deci era Preot. Se spune că, la nașterea sa, tatăl său a văzut oameni îmbrăcați în alb învelindu-l în scutece de foc și, dîndu-i numele, i-au dat să mănînce o flacără, simbol al rîvnei pentru Dumnezeu care l-a mistuit de-a lungul întregii sale vieți. Încă din copilărie, ținea strict toate poruncile Legii și se ținea în permanență în fața lui Dumnezeu printr-o feciorie indiferentă, post neîncetat și rugăciune arzătoare, care îi făcură sufletul ca focul și făcură din el modelul vieții mănăstirești.
Legenda biblică
A trăit în secolul al IX-lea înainte de Hristos. Pe vremea aceea, împărățea peste Israel împăratul Ahab, acesta urmînd în răutate celorlalți împărați închinători la idoli. Văzînd Ilie atîta rătăcire de la dreapta credință și atîta orbire și întunecare, umplîndu-se de rîvnă dumnezeiască, s-a dus înaintea lui Ahab și, după ce l-a mustrat pentru nebunia și idolatria lui, l-a amenințat, atît pe el, cît și pe poporul cel orbit și înșelat de el, că vor fi pedepsiți cu mare grozăvie de către Dumnezeu: În acești ani nu va fi nici rouă, nici ploaie!.
Odată cu aceste cuvinte, s-a încuiat cerul și s-a făcut secetă mare, încît nici o picătură de ploaie sau rouă n-a căzut de sus pe pămînt timp de trei ani și jumătate. Apoi, a urmat nerodirea pămîntului, lipsa de hrană și foamete în tot poporul, încît sufereau și oamenii, dar și dobitoacele. Ahab l-a amenințat pe Ilie cu moartea. Din această cauză, prorocul Ilie a fost nevoit să stea ascuns pînă au trecut anii de secetă. Ascunzătoarea sa a fost mai întîi aproape de un pîrîu. Acolo a fost hrănit de corbii care-i aduceau zilnic pîine. A stat și în casa unei văduve din Țara Feniciei. Și acolo a fost hrănit minunat, căci bruma de făină și ulei ce avea acea văduvă, s-a ajuns tot timpul cît a fost găzduit Ilie la ea. Acestei femei, Ilie i-a înviat și copilul care-i murise.
Ilie a prezis regelui Ahab și soției sale că vor muri de moarte înfricoșătoare, ceea ce s-a și întîmplat. Sfîntul n-a murit, ci s-a înălțat la cer într-un car de foc, pe 20 iulie, atunci cînd e prăznuit. Minunile pe care le-a făcut în timpul vieții sale l-au trecut în rîndul sfinților.
Sîntilie și dracii
Sfîntul Ilie, sfînt războinic al calendarului ortodox, a fost învestit de popor cu atributele zeilor tunetelor și fulgerelor. Ca și aceștia, el mînă un car de foc în timpul furtunilor și își trimite fulgerele către diavoli și păcătoși. La trăsura sa sînt înhămați doi sau patru cai albi, înaripați. Acolo, pe cer, Sfîntul Ilie aleargă printre nori, tună, fulgeră și trăsnește. Speriați, dracii se ascund pe pămînt: prin pomi, pe sub streașina caselor, în turlele bisericilor și chiar în corpul unor animale, în special cîini și pisici. Dorind să nu-i scape nici unul, trăsnește și arborii, oamenii, vitele, casele, bisericile în care s-au ascuns dracii. În tinerețe, ar fi tunat și ar fi trăsnit atît de puternic, încît plesnea copilul în pîntecele mamei și vițelul în burta vacii.
Pentru a nu distruge lumea, se spune că ori Dumnezeu ori Maica Precista l-a lăsat ciung de mîna dreaptă, l-a asurzit sau i-a scos un ochi. Cu toate acestea, el continuă să alunge dracii și să-i omoare, lovindu-i cu biciul de foc ținut în mîna stîngă.
Credințe populare, tradiții, semne
În România, imaginea Sfîntului Ilie este legată de fenomenele meteorologice: în popor se crede că Ilie se plimbă pe cer în carul lui de foc și poate face să se reverse ploaia.
Tradiția spune că Sfîntul Ilie trăsnește cu biciul său de foc dracii și locurile în care aceștia se ascund.
Ritualurile specifice acestei zile, în unele zone ale țării, conțin descîntece pentru îndepărtarea grindinei și ploilor torențiale.
Dacă va tuna, merele și alunele vor fi viermănoase; dacă va ploua, va ploua apoi 20 de zile în șir.
Nu lucra în această zi pentru că există pericolul ca Sf. Ilie să te trăsnească!
Dacă în ziua de 20 iulie este furtună, geamurile și ușile casei trebuie să fie bine închise, ca să nu intră în casă vreun drac fugărit de Sfîntul Ilie.
Dracul trage mai mult la carpen, de aceea e bine să nu ai la casă acest lemn, ori să te adăpostești sub carpen.
În vreme de furtună, mai bine să te plouă, căci la adăposturi toți dracii trag. Trebuie să-ți faci cruce des, căci Dumnezeu i-a zis lui Ilie, cînd i-a dat biciul în mînă: Ilie, în toate să dai, dar în cruce nouă să nu dai!
Cum mărul este pomul Sfîntului, se duc mere la biserică și de-abia apoi se mănîncă. Tot acum se culeg plante de leac și se fac descîntece pentru a ține departe forțele naturii aflate în puterea lui Sîntilie.
În această zi, apicultorii încep să reteze stupii și să ia mierea.
Datini păstrate
De Sfîntul Ilie, femeile duc la biserică busuioc și-l pun la iconostas. La sfîrșitul slujbei, îl iau și-i dau foc, iar cu cenușa lui se freacă în gură copiii, cînd au bube. Mărul este pomul Sfîntului Ilie, de aceea nu se mănînca mere noi pînă în această zi. În ziua Sfîntului, jertfelnicul de la biserică este plin cu tot felul de bucate, pentru sufletul morților. În unele sate, femeile duc la biserică lapte și vin, iar peste zi fac praznice pentru cei morți. Merele se duc întîi la biserică, pentru că există credința că numai așa ele vor deveni de aur pe lumea cealaltă. Dacă nu se păstrează această datină, cel ce mănîncă mere înainte de Sf. Ilie, va culege veșnic mere pe lumea cealaltă, dar cînd va începe să le mănînce, ele îi vor pieri de dinainte. Unele femei împart și porumb fiert, dar și farfurii cu mîncare, împodobite cu flori de vară. Tot cu flori de vară, legate cu lînă roșie, sînt și cănile pline cu apă. Înaintea acestei sărbători se încheie obiceiurile de invocare a ploilor.
3.500 de sărbătoriți de ziua Sfîntului Proroc Ilie Tesviteanu
3.500 de brașoveni sînt sărbătoriți azi, de ziua Sfîntului Proroc Ilie Testiveanu. În bazele de date ale Direcției Județene de Evidență a Persoanelor Brașov (DJCEP) există 3.363 de bărbați cu domiciliul în județ, ce poartă numele de Ilie, Iliuță sau Ilior, și 135 de femei ce poartă numele de Ilinca, Ilioara sau Ilia. Tuturor celor care poartă numele Sfîntului proroc Ilie Tesviteanu și își sărbătoresc onomastica astăzi, Monitorul Expres și DJCEP Brașov le urează La mulți ani! (M.P)
Protectorul aviatorilor
Sărbătoarea prorocului Ilie Tesviteanul este și Ziua Aviației române, acest sfînt fiind considerat, începînd cu anul 1913, ocrotitorul și patronul aviatorilor. Acest fapt se datorează felului în care s-a săvîrșit din viață, fiind purtat în văzduh pe un car de foc.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!