Codul educaţiei intră de azi în dezbatere publică

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: Manuela Negulescu, 07.08.2009

• Noul cod va aduce modificări radicale în sistem: un nou tip de admitere la liceu, un altfel de bacalaureat, cu probe mai puţine, înfiinţarea unui Colegiu al Profesorilor după modelul Colegiului Medicilor şi alte noutăţi care au menirea de a reechilibra sistemul de învăţămînt

Codul educaţiei va fi pus în dezbatere publică de astăzi, 7 august. Asta după ce ministrul educaţiei, Ecaterina Andronescu, împreună cu sindicatele au semnat ieri, 6 august, un acord potrivit căruia discuţiile asupra noului Cod al educaţiei se vor finaliza pe 7 august, şi nu pe 14 august cum era planificat iniţial. Iar după încheierea discuţiilor, ministrul Andronescu s-a angajat să supună Codul dezbaterii publice pentru a putea intra apoi în discuţie la Parlament. Noul cod va aduce modificări radicale în sistem, un nou tip de admitere la liceu, un altfel de bacalaureat, cu probe mai puţine, înfiinţarea unui Colegiu al Profesorilor după modelul Colegiului Medicilor şi alte noutăţi care au menirea de a reechilibra sistemul de învăţămînt.

Tezele unice înlocuite cu un test european

Una dintre cele mai importante modificări pe care ministerul le propune în noul cod este legată de admiterea la liceu. Elevii vor scăpa de stresul tezelor cu subiect unic, dar vor susţine în schimb un examen mai complex. La finalul clasei a VIII, ei vor fi verificaţi pe baza unui test structurat după model european. Testul va fi scris, va conţine întrebări din mai multe domenii şi va fi susţinut în semestrul al doilea al clasei a VIII-a, cu rolul de a evalua competenţele cheie acumulate de elevi pe parcursul mai multor ani de studii. Şi elevii din ciclul primar vor susţine un test asemănător, ca verificare înainte de gimnaziu, însă nota astfel obţinută nu va conta ulterior la admitere. Admiterea în clasa a IX-a se va face tot prin repartizare computerizată, după parcurgerea unor programe de consiliere profesională organizate de şcoli. Pentru admitere, se va ţine cont de media generală obţinută pe parcursul claselor V-VIII, care va avea o pondere de 50% din media finală, şi de nota la testul european, cu o pondere tot de 50%.

Părinţii şi profesorii n-au încredere în noua testare

Modificarea este primită cu reticenţă atît de profesori, cît şi de părinţi care nu cred că noua modalitate de testare va fi eficientă. „Cred că mai corect ar fi ca fiecare liceu să-şi organizeze propria admitere la liceu. Astfel, elevii scapă de stres, vor şti unde vor să meargă şi ce au de învăţat. E cel mai bine aşa, cum a mai fost o dată“, şi-a exprimat opinia un părinte. Pe de altă parte, unii părinţi nu sînt de acord cu scoaterea tezelor unice pentru că acestea reprezentau un mod sigur de verificare a cunoştinelor. „Elevii de gimnaziu şi aşa nu învăţau, dar acum cu scoaterea tezelor unice practic s-a tăiat şi ultima şansă de a face ceva pentru învăţămîntul gimnazial“, a spus Mara Cristescu, părintele unui elev de clasa a VIII-a.

Bacalaureat în două etape

Nici bacalaureatul nu scapă de modificări. Examenul va fi structurat pe două etape, prima dintre ele desfăşurîndu-se pe parcursul clasei a XII-a, fiind evaluate, prin verificări reale, competenţele de comunicare în limba română şi, după caz, în limba maternă. Tot în timpul ultimului an de liceu, vor fi susţinute două examene: unul de verificare a cunoştinţelor de folosire a computerului, altul de limbi moderne. Absolvenţii care promovează vor primi un atestat al cunoştinţelor de limbă străină şi unul de utilizare a computerului. Toate aceste evaluări din timpul anului şcolar vor fi eliminatorii. Profesorii care au reuşit să consulte o parte din acest cod sînt nedumeriţi şi au multe întrebări de pus. „După noile modificări, se dă o simplă probă de limbă şi îmi imaginez cum va arăta această probă şi ce note vor lua elevii! În plus, toţi absolvenţii vor avea atestat de limbă străină. Pînă acum numai clasele de bilingv aveau acest atestat. Care va mai fi atunci rolul claselor bilingve?! Atestatul acela va pune pe picior de egalitate cele 5-6 ore de la bilingv cu cele două de la profil real?“, se întreabă Corina Popa, profesoară de limba engleză. Dascălii sînt de părere că noul BAC va determina scăderea nivelului de pregătire şi „nu vom mai avea elevi bine pregătiţi la limbi şi nici olimpici“, a mai spus profesorul.

Doar trei probe la BAC

După probele din timpul anului şcolar, absolvenţii de liceu vor susţine, vara, examenul propriu-zis. Vor avea de dat trei, respectiv patru probe scrise, în cazul elevilor care au studiat în limba maternă. Disciplinele de examen vor fi limba română, o probă obligatorie corespunzătoare profilului, matematică pentru cei de la real şi istorie pentru umanişti, şi una la alegere, în funcţie de profil. La această ultimă probă, elevii care au absolvit un profil real vor putea alege între chimie, fizică, biologie şi informatică, iar cei de la profil uman, între economie, geografie, logică, psihologie şi filosofie. Profesorii de la grupurile şcolare se întreabă însă ce s-a întîmplat cu bacalaureatul realizat pe niveluri de pregătire şi pe specificul fiecărei şcoli în parte, exemplificînd cu susţinerea probei la matematică şi pentru profilurile tehnologice. „De ce la liceele tehnologice trebuie să se dea obligatoriu matematică la Bacalaureat şi nu o disciplină tehnică? Se discuta despre examene diferite, în funcţie de profil. Nu înţeleg de ce s-a renunţat la idee şi acum îi obligă pe toţi elevii să susţină anumite probe, deşi ei au profiluri diferite. Nu se poate compara un elev de la mate-info, cu unul care studiază un profil tehnic“, a spus Gabriel Sava, profesor la un grup tehnologic.
Noul Cod al educaţiei mai prevede ca învăţămîntul obligatoriu să aibă 11 clase, incluzînd grupa pregătitoare pentru şcoală, ministerul angajîndu-se să generalizeze învăţămîntul de 13 clase. Elevii vor fi înscrişi în clasa I dacă împlinesc vîrsta de 6 ani în anul în care încep şcoala.

Colegiul Profesorilor

Pentru a păstra o disciplină în şcoală, codul prevede înfiinţarea unui Colegiu al Profesorilor şi o Cartă a autonomiei şcolare. Astfel, Colegiul Profesorilor va fi responsabil de analizarea şi sancţionarea cazurilor de indisciplină şi imoralitate printre cadrele didactice, similar Colegiului Medicilor în domeniul sanitar, iar Carta autonomiei ar urma să stabilească limitele între care s-ar propaga puterea instituţiilor de învăţămînt. Carta va stabili şi regulamentele de ordine interioară, statutul elevului şi metodologiile după care elevii şi părinţii vor fi implicaţi în luarea deciziilor ce privesc şcoala. Criteriile după care va funcţiona colegiul, sancţiunile propuse şi prevederile cartei nu au fost încă stabilite, acestea urmînd să fie definitivate de Ministerul Educaţiei.
O altă propunere venită în urma discuţiilor ministerului cu sindicatele se referă la alegerea directorului de şcoală. Acesta va fi numit în funcţie în urma unui concurs organizat de Consiliul de Administraţie al unităţii de învăţămînt format 50% din cadre didactice şi 50% din reprezentanţi ai Consiliului Local şi părinţi. Dascălii însă se întreabă dacă aceştia vor fi selecaţi după competenţe sau pe alte raţiuni. „Directorul are puteri destul de mari în şcoală. Unde sînt prevăzute şi sancţiuni în caz că nu respectă planul managerial, sau dacă în mod voit ori din cauza incompetenţei prejudiciază şcoala ori foloseşte bugetul în alte scopuri decît cele votate de Consiliului de Administraţie?“, se întreabă profesorul Sava.

Statut special şi pentru elevi

Conform noului Cod al educaţiei, elevii ar putea avea acces la cataloagele de note. În plus, ei ar putea avea posibilitatea ca, împreună cu părinţii lor, să conteste nu numai notele de la examenele de final de ciclu, ci şi pe cele primite în decursul anului şcolar. În proiectul legilor educaţiei, ce va fi supus de azi dezbaterii publice, se precizează: „Contestaţia se adresează cadrului didactic respectiv, care are obligaţia de a motiva/justifica modalitatea de evaluare şi rezultatele acesteia. În situaţia în care argumentele nu sînt considerate satisfăcătoare, elevul şi/sau reprezentantul său legal se pot adresa directorului unităţii şcolare, care, pentru soluţionarea contestaţiei, va desemna profesori de specialitate, care nu predau la clasa respectivă“. Elevul va avea, de asemenea, un statut special creat prin care i se vor desemna obligaţii, responsabilităţi, dar şi drepturi, iar printre drepturi se numără şi posibilitatea ca elevul să ceară explicaţii pentru felul în care a fost evaluat. Elevilor li se va cere să cunoască şi să respecte, în plus faţă de regulamentul şcolii, şi legile statului, regulile de circulaţie, normele de protecţie civilă sau a mediului. Noul Cod al educaţiei stabileşte clar şi limitele folosirii telefonului mobil de către elevi, acestora fiindu-le interzis să folosească „telefoanele celulare în timpul orelor de curs, al examenelor şi al concursurilor“.

În dezbatere publică

Dascălii, elevii, părinţii şi toţi cei care doresc să consulte prevederile codului o pot face la adresa http://liviumarianpop.blogspot.com/2009/07/codul-educatiei-grup-de-lucru-material.html, unde vor apărea, în permanenţă, actualizări postate de Liviu Marian Pop, secretarul general al Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţămînt.
Noul Cod al educaţiei va fi astăzi finalizat de reprezentanţii Ministerului Educaţiei şi sindicalişti, după care va intra în dezbatare publică, cel mai probabil pe site-ul www.edu.ro. Ministrul Ecaterina Andronescu şi-a manifestat dorinţa ca toate modificările prevăzute de noul cod să se aplice încă din anul şcolar 2009-2010, însă a precizat că acest lucru depinde de modul în care va proceda Parlamentul pentru adoptarea Codului educaţiei.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: