Miron Cozma e liber
Într-un gest de totală sfidare, cu trei zile înainte de expirarea legală a mandatului prezidențial, Ion Iliescu l-a grațiat pe Miron Cozma, fostul lider al minerilor din Valea Jiului, condamnat de Înalta Curte de Casație și Justiție la 18 ani de închisoare pentru mineriada din 91 și un dosar din mineriada din 99. Cozma a scăpat astfel de 11 ani de pușcărie. Ieri, decretul semnat de Iliescu și contrasemnat de premierul Adrian Năstase a fost publicat în Monitorul Oficial, iar cîteva ore mai tîrziu, Cozma a părăsit penitenciarul Rahova; însoțit de Fane Spoitoru, a plecat cu un avion particular la Timișoara. Tot ieri, Năstase a ținut o conferință de presă în care îl avertiza pe Băsescu că, dacă vrea stabilitatea țării, trebuie să accepte un guvern PSD. Deși a semnat actul de grațiere, Năstase a declarat inițial că habar n-are de eliberarea liderului ortacilor. Miron Cozma a condus șase mineriade. Iliescu, politicianul care a folosit minerii ca masă de manevră timp de 10 ani, spune că a făcut un gest de clemență pentru Cozma.
Ultima lovitură a lui Iliescu: gratierea lui Miron Cozma
Președintele și-a plătit în ultima zi de mandat vechile datorii față de omul care l-a ajutat
să transforme în haos și teroare primii ani ai României postdecembriste
Ieri, cu doar cîteva ore înainte ca Traian Băsescu, noul președinte al României, să fie validat de Curtea Constituțională, Ion Iliescu, președintele în exercițiu, a confirmat faptul că a semnat un decret de grațiere în favoarea liderului mineriadelor, Miron Cozma. Acest gest a tulburat întreaga societatea civilă din România și vine la doar cîteva zile după ce, același președinte Ion Iliescu a aruncat o ploie de medalii și decorații asupra a numeroși concetățeni, printre care și Corneliu Vadim Tudor.
Decretul de grațiere a lui Miron Cozma a fost trimis la Monitorul Oficial, iar decizia de grațiere a intrat în vigoare imediat ce a fost publicat în Monitorul Oficial.
Astfel, ieri, la ora 16.25, Miron Cozma a părăsit penitenciarul de maximă securitate Rahova. Decretul de grațiere a venit după ce Miron Cozma a executat doar șapte ani și jumătate din cei 18 la care fusese condamnat pentru mineriada din 199, sub acuzația de subminare a puterii în stat. În plus, Miron Cozma mai așteaptă o sentință și în cazul mineriadei de la Costești, din 1999.
Cozma e liber
Miron Cozma, îmbrăcat într-o haină din piele și cu părul bine pieptănat, a ieșit ieri din sediul penitenciarului Rahova și a făcut doar un pas în afara clădirii, urcîndu-se imediat într-un autoturismul BMW X5 care îl aștepta. La volanul mașinii se afla chiar finul său Ion Titișor, cunoscut în lumea interlopă drept Fane Spoitoru, fost coleg de celulă și bun prieten cu Miron Cozma. Autoturismul a fost încadrat de altele două, ai căror șoferi au încercat să țină la distanță mașinile ziariștilor.
Fane Spoitoru, eliberat și el din penitenciarul Rahova în octombrie 2003, a declarat că i s-a părut normal să vină să-l ia de la închisoare pe cel care îi este nu doar fost coleg de celulă, ci și naș de cununie. Îi mulțumesc lui Dumnezeu, care a făcut dreptate, pentru că Miron Cozma este nevinovat, a declarat Fane Spoitoru, referindu-se la decretul de grațiere semnat de Ion Iliescu.
Cine minte? Iliescu sau Năstase?
Ion Iliescu a declarat, ieri, că grațierea lui Cozma a survenit în urma a numeroase solicitări venite atît din partea fostului lider al minerilor din Valea Jiului, cît și a organismelor internaționale. Conform decretului, se grațiază pedeapsa din motive umanitare și pentru ca acest act de clemență să conducă la integrarea socială a celor cărora le-a fost acordată.
Am considerat că este cazul să apelăm la acest act al grațierii care nu înseamnă disculpare, a declarat Ion Iliescu.
Premierul Adrian Năstase, care, potrivit Constituției, trebuie să contrasemneze decretele prezidențiale, a declarat, tot ieri, că nu are informații despre grațierea lui Miron Cozma. În ceea ce îl privește pe Miron Cozma am auzit despre această chestiune (n.r. - grațierea) dar nu am informații, deci nu pot să comentez, a declarat Năstase. Cu toate acestea, decretul publicat ieri în Monitorul Oficial 1207/2004 (dar care are data de 15.12.2004) este contrasemnat de premierul Adrian Năstase. Să-l fi semnat președintele Iliescu în fals pe Adrian Năstase?
Politicienii sînt scîrbiți
Clasa politică românească a reacționat diferit la decizia președintelui de a-l grația pe Miron Cozma. În vreme ce unii politicieni critică o astfel de măsură, alții consideră că președintele nu a făcut altceva decît să își exercite una dintre prerogative.
Președintele ales Traian Basescu consideră că în cazul în care decretul de grațiere a lui Miron Cozma nu este contrasemnat și de primul-ministru acesta nu este valabil și a apreciat că semnatarii acestui act arată cît de jos au putut să coboare instituțiile pe care le-au condus.
La rîndul său, Călin Popescu Tăriceanu, premierul desemnat și co-președinte al Alianței DA, consideră acest gest ca iresponsabil din punct de vedere politic. Tăriceanu a clasificat actul președintelui Iliescu ca fiind unul de factură comunistă, care neagă deciziile luate de justiția română. Liderul PNL consideră că, prin această decizie, Iliescu dovedește că a rămas același bolșevic bătrîn, marcat de tarele trecutului său comunist.
Fostul președinte Emil Constantinescu, în timpul mandatului căruia s-a produs ultima mineriadă, consideră că grațierea lui Cozma este un gest care dovedește, prin momentul ales, lașitatea lui Ion Iliescu. Constantinescu a mai declarat că acest gest arată că forțele neocomuniste din PSD se pregătesc să-l folosească din nou, după pierderea puterii, pe fostul lider al minerilor.
Cum se obține grațierea?
Cererile de grațiere pot fi formulate, conform reglementărilor legale în vigoare, de către condamnat, soțul sau soția acestuia, rudele sale sau ale soțului sau soției sau de către avocatul său. Cererile sînt adresate șefului statului, care poate solicita avizul consultativ al Ministerului Justiției, fără a exista însă obligativitatea consultării ministerului de resort. Miron Cozma i-a adresat președintelui Ion Iliescu o cerere de grațiere, în luna august a anului 2001, care însă a fost respinsă de șeful statului, la 31 august 2001. Faptul că Miron Cozma contestă decizia instanței supreme, nerecunoscîndu-și culpa, a fost principalul motiv al respingerii (de atunci) a solicitării, deoarece grațierea este un act de clemență, acordat de șeful statului din rațiuni umanitare.
Cine este Miron Cozma?
Miron Cozma este omul care a provocat cele mai dure lupte de stradă din istoria României. Fostul lider al minerilor din Valea Jiului, Miron Cozma, a fost condamnat la 18 ani de închisoare pentru subminarea puterii de stat în timpul mineriadei din septembrie 1991. În momentul de față el este judecat și pentru mineriadele de la Costești-Stoenești, județul Gorj. A fost condamnat la 10 ani de închisoare de Curtea de Apel București iar procesul mineriadei din 1999 se află în faza de recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție. Următorul termen a fost fixat pe data de 9 februarie. Avocatul lui Miron Cozma susține că în cazul în care recursul va fi respins de Curtea Supremă, iar fostul lider al minerilor rămîne cu condamnarea la cei 10 ani de închisoare, pedeapsa ar fi contopită cu cea de 18 ani pronunțată pentru mineriada din 1991. Cozma a fost condamnat la 15 ani de închisoare pentru instigare la infracțiunea de subminare a puterii de stat, potrivit sentinței CSJ, plus un spor de trei ani de închisoare pentru gravitatea faptelor comise, precum și șapte ani interzicerea unor drepturi civile. După executarea pedepsei, Miron Cozma are interdicție de a intra în localitățile Petroșani și București, timp de cinci ani. Curtea Supremă de Justiție l-a condamnat pentru toate infracțiunile pentru care a fost trimis inițial în judecată. Miron Cozma a fost condamnat inițial de Curtea de Apel București la doi ani și jumătate de închisoare pentru comiterea infracțiunii de tulburare a liniștii publice. La două săptămîni de la prima condamnare, Cozma a fost eliberat din arestul Direcției Cercetări Penale, deoarece efectuase în arest preventiv pedeapsa de doi ani și jumătate la care fusese condamnat de prima instanță. La 15 februarie 1999, după mineriada de la Costești din ianuarie 1999, Curtea Supremă de Justiție îl condamnă pe Cozma, printr-o sentință definitivă, la 18 ani de închisoare, dispunîndu-se astfel și încarcerarea lui. Miron Cozma a fost capturat în 18 februarie 1999, în apropierea localității Stoenești-Olt, unde erau masate importante trupe de ordine și a fost dus la București și încarcerat la penitenciarul Rahova.
Este decizia președintelui, a analizat atent, a constatat că omul a suferit suficient în acești ani și și-a ispășit pedeapsa și consider că este bine să fie grațiat.
Corneliu Ciontu, PRM
Și mineriadele au avut motivațiile lor.
Ion IIiescu, președintele României
Grupul parlamentar PRM a solicitat tot timpul acest lucru. Am spus mereu că a fost un abuz.
Dorel Onaca, PRM
Clemența se poate acorda dar trebuie fundamentată. Dacă aș fi fost eu consilier, l-aș fi sfătuit (n.r. - pe Ion Iliescu) să nu...
Verestoy Attila, UDMR
Consider că este al doilea gest grav, e a doua gafă politică pe care Ion Iliescu o face după decorarea lui Vadim Tudor, și cred că în acest moment putem considera că valorile democratice sînt simple amintiri în fața unor astfel de gesturi care demonstrează că Ion Iliescu nu s-a schimbat.
Călin Popescu Tăriceanu, Alianța DA
Prin decorarea lui Corneliu Vadim Tudor și grațierea lui Miron Cozma, Ion Iliescu aruncă România în întuneric, în penumbră și rușine.
Cristian Tudor Popescu, președintele Clubului Român de Presă
Istoria mineriadelor
Prima mineriadă: 28-29 ianuarie 1990
Minerii vin pentru prima dată la București, în urma apelului lansat de Ion Iliescu, pentru a opri conflictul dintre FSN și opoziția politică.
Sînt devastate sediile principalelor partide de opoziție.
Petre Roman însuși îl salvează pe Corneliu Coposu de furia minerilor.
A doua mineriadă: 28 februarie 1990
Minerii vin la București pentru a apăra sediul Guvernului asediat de manifestanți opozanți ai regimului Iliescu.
După restabilirea ordinii, minerii promit că vor reveni în București ori de cite ori vor avea loc asemenea incidente.
A treia mineriadă: 13-15 iunie 1990
Scopul minerilor a fost de a împrăștia manifestanții și greviștii foamei ce blocau de două luni Piața Universității.
În 14 iunie 1990 sosesc în București două garnituri de tren cu mineri din Valea Jiului. Din balconul Guvernului președintele Ion Iliescu îi îndeamnă să meargă în Piața Universității pentru a face curățenie.
Minerii se dedau la violențe împotriva studenților și a cetățenilor ce li se par a fi intelectuali.
Sînt atacate și sediile partidelor de opoziție.
La sugestiile minerilor, poliția operează arestări ale persoanelor participante la protestele din Piața Universității.
- Martorii acelor zile declară că s-au comis atrocități, au fost molestați oameni nevinovați.
- Minerii au fost convocați la Complexul Expozițional unde Ion Iliescu le-a mulțumit pentru că au răspuns încă o dată la chemarea sa.
A patra mineriadă: 24-28 septembrie 1991
În urma nesoluționării unor revendicări sindicale, minerii aflați în grevă pleacă la București în frunte cu Miron Cozma
Sînt asediate Guvernul și Televiziunea.
Guvernul Petre Roman demisionează la presiunea minerilor
Ion Iliescu și Miron Cozma semnează, în urma unor negocieri, un comunicat prin care se anunța rezolvarea tuturor revendicărilor minerilor, acesta fiind și episodul final a ceea ce s-a numit a patra mineriadă.
Violențele din zilele mineriadei au făcut ca 455 de persoane să ajungă la spital, iar 50 să aibă nevoie de internare. S-au înregistrat 3 morți în București și unul în orașul Vulcan.
A cincea și a șasea mineriadă- februarie 1999
În 16 februarie 1999, mii de mineri s-au adunat în jurul liderului Cozma, în ciuda declarației ministrului de interne, Constantin Dudu Ionescu, care a spus că nu va îngădui repetarea marșului violent către București din urmă cu două săptămîni.
n 5.000 de mineri au venit cu autobuzele la Tîrgu-Jiu.
Murim, luptăm, pe Cozma-l apărăm! era deviza în virtutea căreia minerii s-au îmbarcat în circa 120 de vehicule pentru a se îndrepta spre capitala României.
Cozma consideră hotărîrea judecătorească prin care este condamnat la închisoare ilegală, dictată de interese politice.
Minerii au plecat la București cu intenția clar exprimată de a răsturna Guvernul.
n În 17 februarie, la Stoenești, forțele de poliție și jandarmii au oprit înaintarea vehiculelor încărcate cu mineri. Autoritățile au folosit bastoane și gloanțe de cauciuc și au aruncat grenade cu gaz lacrimogen. Cei 5.000 de mineri erau înarmați cu lanțuri, bîte și topoare. Poliția a arestat 350 de mineri.
n În timpul încăierărilor au fost răniți peste 400 de mineri și unul a fost omorît
n Pentru că cele 40 de autobuze și numeroase autoturisme cu care se deplasau protestatarii au fost distruse de forțele de ordine, autoritățile le-au pus la dispoziție două garnituri de tren în direcția Văii Jiului.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!