Ierarhiile lui Adomniţei

Dimensiune font:

Autor: Oltiţa Stiuj, 12.06.2008

Cele mai pesimiste avertizări şi pronosticuri s-au adeverit. Din păcate. Din păcate, şi sinistra reformă a nulităţii care şi-a spus ministru al învăţămîntului şi-a arătat aseară roadele sterpe. Aseară, cînd pe site-urile inspectoratelor şcolare s-a afişat ierarhia mediilor de admitere în licee. O generaţie de elevi sînt puşi acum în faţa unei certitudini care le-ar putea compromite viitorul. Culmea e că, aşa cum degeaba am strigat în van, cel mai dezavantajaţi ,,ierarhic“ vor fi exact copiii care au muncit pe brînci, copiii care au făcut şcoală ,,pe bune“, copiii care au obţinut pe cunoştinţe temeinic acumulate, în şcoli cu renume şi performanţe validate, medii mari. Mari şi reale. Dar nu destul de mari încît să le aducă poziţii favorabile la repatizarea computerizată în liceele foarte bune, faţă de colegi de-ai lor, din şcoli brusc fruntaşe în clasament, în absenţa examenelor de capacitate, sau teste naţionale, ori cum le-o fi zicînd. Adică, acele examene sănătoase şi cinstite care triază candidaţii şi fac diferenţa între adevăratele cunoştinţe şi mediile umflate la clasă sau obţinute cu indulgenţa unor profesori complici, prin te miri ce şcoli. Poate greşesc. Şi totuşi, cum de anul acesta, cînd doar media şi notele la tezele unice au făcut clasamentul, în primii 100 clasaţi se află doar 51 de elevi din şcolile municipiului Braşov, faţă de anul trecut, cînd după testele naţionale, în acelaşi top 100 erau 77 de elevi din şcolile municipiului. Poate greşesc. Dar cum se face că anul acesta, şcoli în care nu promovau capacitatea nici 20% dintre elevi au rezultate onorabile. Să fie succesul reformei lui Adomniţei? Poate greşesc. Şi totuşi, cum de anul acesta, o şcoală din Făgăraş şi-a impus trei elevi în primele 10 locuri din ierarhia judeţeană, în timp ce anul trecut cel mai bun absolvent al acestei şcoli s-a clasat pe locul 62. N-am nimic cu această şcoală, şi îi felicit pe cei trei elevi. Şi am toată admiraţia pentru toţi ceilalţi copii aflaţi în top 10. Şi totuşi, o întrebare tot îmi vine să mai pun. Cine va salva învăţămîntul românesc de mediocritatea la care pare condamnat de miniştrii submediocri? Pentru că admiterea la liceu nu se rezumă la primii 10 din listă. Şi nici la primii 100. Sau 500. Ci şi la copii inteligenţi, de nota 9, să zicem, într-o şcoală, repet intenţionat, de elită, copiii care, dintr-un motiv sau altul, au ratat nota la o teză şi sînt aruncaţi pe locul 900 sau 1.200. Cu mult în spatele unor strălucitori mediocri.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: