Calculele rezultate din repartizarea voturilor în colegiile în care nu sînt cîștigători cu 50% plus unu pot să schimbe șansele intrării în Parlament exact ca la votul pe liste
În premieră, la toamnă, brașovenii și-ar putea alege parlamentarii prin vot uninominal. Proiectul legislativ a fost adoptat săptămîna trecută, dar la cîteva zile, legea a fost deja atacată la Curtea Constituțională de parlamentarii PRM și PC. Chiar dacă va ieși cu bine de acolo, chiar dacă va trebui să suporte ceva modificări, cel mai probabil amendamente la alegerea prin vor uninominal a președinților de consilii județene, probabil că pînă la toamnă legea va fi bătută în cuie. Chiar dacă nu e o lege perfectă, și va stîrni valuri de dezbateri chiar din partea politicienilor care au aprobat-o, noul sistem de vot conferă pentru prima dată alegătorului o brumă de control asupra activității parlamentarului pe care l-a ales și sporește gradul de responsabilitate pe care îl are alesul față de electori. Pe de altă parte, noul sistem electoral ar putea face să dispară din peisajul politic brașovean tot felul de politicieni străini de loc, parașutați pe listele de partid de la centru.
Brașovul va alege 13 parlamentari
Potrivit legii, județele vor fi împărțite în colegii uninominale, delimitate diferit pentru Senat și Camera Deputaților. Numărul colegiilor va fi egal cu numărul de mandate de senatori și deputați, dintr-un anumit județ. Fiecare senator va reprezenta 160.000 de locuitori, iar fiecare deputat un număr de 70.000 de locuitori, la fel ca și pînă acum.
Între colegiul cel mai mare, ca număr de alegători, și cel mai mic, nu poate fi o diferență mai mare de 30%. Cum numărul locuitorilor n-a crescut, dar nici n-a scăzut dramatic, cel mai probabil, județul Brașov, cu un număr de 637500 de locuitori, își va păstra actualul număr de parlamentari, respectiv 9 deputați și 4 senatori, calculul exact arătînd o reprezentare de 9,1 deputați și 3,98 senatori. Cu alte cuvinte, județul va fi împărțit în 9 colegii uninominale pentru Camera Deputaților și 4 pentru Senat.
Cu o populație estimată la 319.908 de locuitori, municipiului Brașov îi vor fi repartizați, după calcul, 4,57 deputați, probabil 5, și 1,9 senatori, probabil 2 senatori, restul fiind aleși în colegiile din județ. Legea nu face o delimitare obligatorie a colegiilor în funcție de mediul urban și mediul rural. Legea impune însă un principiu, de la care în anumite condiții se poate deroga. Pe teritoriul unei localități pot fi delimitate, de regulă, doar colegii uninominale întregi, spune legea în forma actuală.
Teoretic, este posibil ca o zonă din municipiul Brașov să-i fie alipită o zonă rurală pentru a se forma un colegiu ,,întreg. Întotdeauna însă, un colegiu uninominal pentru alegerea Senatului va fi format dintr-un număr întreg de colegii uninominale vecine pentru alegerea deputaților. Delimitarea exactă a colegiilor uninominale va fi făcută printr-o hotărîre a Guvernului, în baza unui compromis la care vor ajunge partidele parlamentare.
Anonimii pot pierde și voturi și bani
Fiecare partid sau alianță politică va propune un singur candidat într-un colegiu. Practic, toate formațiunile politice din Brașov vor trebui să-și caute și să-și desemneze atent 13 candidați, bine cunoscuți, cu care să acopere fiecare colegiu. Totodată, pentru fiecare candidat va trebui să fie depusă o garanție, în valoare de 5 salarii minime brute pe țară, echivalentul în prezent a 2.500 de lei. După terminarea alegerilor, depozitul va fi restituit formațiunilor care au obținut măcar 2% din voturi, precum și candidaților independenți care au strîns cel puțin 20% din voturi în colegiu. Această ultimă mențiune a legii se află printre punctele contestate la Curtea Constituțională considerîndu-se că e o condiție care îngrădește dreptul de a fi ales într-o funcție publică, pe criterii de avere. Cel care vor dori să reprezinte un colegiu din Brașov din postura de candidat independent va trebui să îndeplinească o condiție suplimentară. Înainte de alegeri, candidatul independent trebuie să obțină susținerea a minimum 4% dintre alegătorii înscriși pe listele electorale permanente din colegiul uninominal în care candidează, dar nu mai puțin de 2.000 de alegători pentru Camera Deputaților și 4.000 pentru Senat.
Cum se împart mandatele?
Alegerile se vor desfășura într-un singur tur de scrutin. Totuși, doar o parte dintre mandate vor fi obținute direct. Vor ajunge sigur în Parlament doar candidații care reușesc să cîștige un colegiu uninominal cu cel puțin 50% plus unu din voturi. Cum este greu de crezut ca aceasta majoritate va fi accesibilă multor candidați, pentru desemnarea celorlalți parlamentari se vor aplica regulile specifice votului pe liste. Mandatele care nu au fost cîștigate prin vot direct intră într-un sistem de redistribuire, ca și cel din anul 2004. Primele mandate se redistribuie la nivelul circumscripției județene, în funcție de numărul total de voturi exprimate în circumscripție, de numărul de voturi primite de fiecare partid și de numărul de mandate. Intră în calcul numai partidele care au depășit pragul electoral de 5%, fie un prag alternativ (nou introdus), cîștigînd 3 colegii uninominale la Senat și 6 la Cameră, pe toată țara. Practic, aceasta înseamnă ca vor putea intra în Parlament și partide care obțin sub 3% din voturi, dacă își adjudecă acest număr de colegii minim. În aceasta etapă, după împărțirea mandatelor vor rămîne voturi neutilizate, mai puține decît ar trebui pentru obținerea unui mandat (de deputat sau senator). Apoi, la Biroul Electoral Central se adună toate aceste rămășite de voturi nefolosite la nivelul fiecărui județ. La fel ca la alegerile din 2004, se face o redistribuire la nivel național.
La nivelul județului Brașov se va constitui o listă pe care vor fi trecuți candidații fiecărui partid, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi obținute. Vor primi mandate candidații partidelor cel mai bine plasați în ordinea unui clasament național al procentelor obținute de formațiunile politice. Este posibil să fie și situații în care candidați plasați pe primul loc în cadrul colegiului să nu intre în Parlament, iar pierzători din alte colegii să prindă un mandat.
De precizat că la redistribuire, din mandatele care se cuvin unui partid, vor fi scăzute cele obținute de formațiune prin cîștigarea cu 50% plus 1 a unui colegiu. Acest sistem de redistribuire va obliga practic partidele să arunce în lupta doar candidați bine văzuți pe plan local. Aceasta pentru că mandatul poate fi obținut atît direct, cînd se obține majoritate într-un colegiu, cît și ulterior, prin plasarea cît mai bună în rîndul candidaților care nu au 50% plus 1. Practic, în locul a două-trei locomotive pe listele naționale, ca pînă acum, partidele vor trebui să gasească 13 locomotive numai în județul Brașov.
Un exercițiu simulat pentru Camera Deputaților
Exceptînd situația în care un colegiu va fi cîștigat direct de un candidat, prin obținerea a 50% plus 1 din voturi, celelalte mandate intră într-un sistem de redistribuire care se ghidează după regulile Legii 373/2004, încă în vigoare. Să presupunem că în județul Brașov două mandate de deputat vor fi cîștigate cu majoritate de 50% plus 1, de un candidat al partidului X și de altul al partidului Y. Redistribuirea celorlalte 7 mandate se va face în două etape. Să luăm ca ipoteză varianta în care, în județ, din 400.000 de voturi valabil exprimate, 150.000 s-ar îndrepta spre partidul Y, 100.000 spre partidul X și 50.000 spre partidul Z.
În prima etapă, Biroul Electoral Județean stabilește un coeficient electoral al circumscripției. Acest coeficient se calculează prin împărțirea numărului total de voturi valabil exprimate pentru partidele care au obținut pragul electoral, în cazul teoretic de față, 300.000, la cei 9 deputați din județ. Rezultă un coeficient de 33.333. Voturile obținute de fiecare dintre cele trei partide la nivelul circumscripției se împart la acest coeficient, cîtul întreg rezultat reprezentînd numărul de mandate obținute de fiecare partid la nivel județean.
Astfel, Y va obține în total 4,5 mandate, dar rămîne teoretic cu patru mandate, respectiv unul direct în urma votului, iar celelalte trei în urma redistribuirii. X își va adjudeca 3 mandate, un mandat direct și încă două în urma redistribuirii, în timp ce Z va obține matematic la redistribuire 1,5 mandate, în realitate un mandat. Ar mai rămîne de distribuit un singur mandat de deputat, în a doua etapă, la nivel național.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!
Cotidianul omului sïżœnïżœtos
