Sufocaţi de nesimţire

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: Camelia Onciu, Mihaela Parghel, 07.03.2008

• Controalele pe rîurile din judeţ s-au făcut de mîntuială
• Reprezentanţii ministerelor spun că acum apele din Braşov sînt curate, deşi chiar sub nasul lor Oltul geme de gunoaie

Deşi ar trebui să fie adevărate muzee naturale de vegetaţie, apă limpede şi vieţuitoare ocrotite, apele judeţului s-au transformat în depozite de deşeuri. Imagini dezolante ale nepăsării noastre acoperă rîurile Braşovului: sticle, cutii, gunoaie de tot felul zac ca o crustă bolnăvicioasă pe un organism sănătos. Deşi autorităţile au făcut controale în cîteva puncte, cele mai multe rîuri au rămas neverificate şi necurăţate. Oltul, sit Natura 2000, de care ar trebui să ne îngrijim mai mult, e cel mai poluat. Cu deşeuri de anul trecut, ba chiar şi de acum trei ani. Uitat de autorităţi, Oltul a ajuns o expoziţie de gunoaie plutitoare. Ce să mai vorbim de cursurile mici, depăşite ca debit de fluviile de deşeuri?

Oltul, sufocat de bidoane

Printre siturile Natura 2000, rîul Olt este unul dintre cele mai importante şi mai întinse ca suprafaţă. Aproape 2.800 de hectare de habitate naturale oferă peisaje de vis, comparabile cu cele din Deltă: insule pline de stuf şi sălcii bătrîne printre care vieţuiesc păsările de apă, multe dintre ele ocrotite. Astăzi, în Anul Internaţional al Salubrizării, malurile şi apa Oltului sînt murdare. Porţiunea dintre Făgăraş şi Avrig a devenit o zonă deprimantă, un adevărat dezastru ecologic. Pe apă, prinse între gheţurile încă netopite, plutesc sticle de plastic de toate culorile, bucăţi de polistiren, cutii de tablă. Nu sînt doar cîteva, ci acoperă suprafeţe impresionante, ca o plută imensă care se agaţă în vegetaţia de pe maluri, rămînînd blocate în stuf şi papură. Acolo rămîn pînă la următoarea viitură care le transportă mai departe, pînă în Dunăre. Aşa arată Oltul, mai ales în zona barajului de la Voila, arie protejată de UE. Ochiul autorităţilor nu le-a văzut, deşi tocmai au încheiat cu răsunet o campanie de salubrizare a rîurilor.

„Sancţiunea nu ţine loc de salubrizare“

De unde provin aceste gunoaie? Din căruţe, camioane, maşini de tot felul, se aruncă direct în rîu saci cu resturi menajere. Ca să nu mai vorbim de turişti, pescari care lasă resturile pe mal sau le deversează în apă. Şi uite aşa, gunoaiele se strîng de la an la an. Le vede toată lumea, nimeni nu curăţă rîul, şi nimeni nu se opreşte din aruncat. „Singurele responsabile în general cu salubrizarea sînt primăriile şi consiliile locale, în cazul nostru toate localităţile care au legătură directă sau indirectă cu Oltul. Practic, dacă se sancţionează autorităţile locale nu se rezolvă problema. Chiar dacă întreaga localitate are contract de salubrizare, unii cetăţeni tot aruncă gunoaie în sau lîngă ape. Pe aceştia nu îi va prinde nimeni, sau oricum nu pe toţi. Iar sancţiunea nu ţine loc de salubrizare“, consideră Dan Traian Ionescu, preşedintele Societăţii Ornitologice din România, filiala Braşov, adept al sancţiunilor drastice în cazul persoanelor care poluează ariile protejate.

Mizerie multă, amenzi puţine

Sancţiuni au fost deja aplicate. Dar problema e departe de a fi rezolvată, fiindcă nimeni nu se ocupă serios de ea. Temîndu-se ca gunoaiele să nu umfle apele în cazul creşterii debitelor de rîuri, Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile (MMDD) şi Ministerul Internelor şi Reformei Administrative (MIRA) au impus un program de salubrizare a albiilor de rîuri. Primarii din localităţile pe teritoriul cărora sînt cursuri de apă au fost obligaţi ca pînă la sfîrşitul lunii februarie să îndepărteze toate depozitele de deşeuri şi depozitele lemnoase din albiile de rîuri. Au fost curăţaţi 150 de kilometri de albii, din care s-au colectat peste 100 de metri cubi de deşeuri. „Cu alte cuvinte, cam 200 de remorci de gunoaie“, explică secretarul de stat Lucia Varga. Controalele s-au finalizat cu destul de puţine sancţiuni. Din cei 13 primari controlaţi, trei au fost amendaţi, iar alţi cinci au primit avertismente, avînd ca termen de conformare 5 martie. Pe restul rîurilor, comisia mixtă formată din reprezentanţi de la Garda de Mediu, Agenţia pentru Protecţia Mediului, Apele Române, DSVSA şi ASP, n-a mai făcut controale.

Concluzie ministerială poluată

Care a fost concluzia reprezentanţilor MMDD şi MIRA? Ieri, la Braşov, secretarul de stat Paul Dobre a spus că „Braşovul stă bine şi nu are probleme“. O declaraţie greu credibilă, avînd în vedere că la Braşov s-au făcut doar 13 controale, şi acelea prin sondaj. În alte judeţe, cum este Argeşul, comisia mixtă similară a făcut nu mai puţin de 102 controale. Ca dovadă că treaba a fost făcută de mîntuială, la doar două zile după finalizarea controalelor, pe cursul Oltului pluteau nestingherite peturi şi alte deşeuri, care în cazul unor creşteri de debite ar putea cauza blocaje şi inundaţii serioase. Ca să nu mai vorbim de gradul ridicat de poluare care afectează acest sit Natura 2000. Profesorul Dan Traian Ionescu, preşedintele Societăţii Ornitologice Române, filiala Braşov, a fost la faţa locului şi a fotografiat munţii de gunoaie care sufocă Oltul la barajul de la Voila. Cum de au scăpat necurăţate cele mai multe rîuri? Logic, nu toţi primarii şi-au făcut treaba.

„Dacă nu ei, atunci noi sîntem de vină“

Comisariatul judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu se plînge că nu are îndeajuns de multe echipe pentru a inspecta toate zonele. Pe de altă parte, Lucia Varga, de la Ministerul Mediului recunoaşte că de fapt, totul se reduce la o problemă de „educaţie ecologică“. „Mai avem mult de lucru la acest capitol. Atît la partea de apărare împotriva inundaţiilor, la a-i învăţa pe oameni, de la cele mai mici vîrste, că actele lor nesăbuite pot avea şi această finalitate, dar şi strict la partea de păstrare a curăţeniei“, crede secretarul de stat din MMDD. „Problema cea mai mare este că trebuie să depăşim faza controalelor, iar autorităţile locale şi cetăţenii deopotrivă să respecte legile scrise şi nescrise, păstrînd curăţenia“, îndeamnă Paul Dobre, amintind că în Moeciu, în albiile de rîuri s-au construit chiar şi case, fără ca nimeni să se sesizeze pînă acum în vreun fel. „În planul nostru de apărare împotriva inundaţiilor, aceste imobile ne împiedică foarte mult“, confirmă Lucia Varga, nepropunînd, parctic, nicio soluţie cu efecte imediate.

Soluţie pentru salvarea Oltului

Ce facem cu vagoanele de gunoaie existente deja pe Olt? Pînă cînd românii vor fi educaţi şi grijulii cu mediul înconjurător, Dan Traian Ionescu are cîteva soluţii concrete. Cum cele mai multe deşeuri plutitoare se strîng la baraje, Ionescu s-a gîndit că în aceste puncte ar trebui să existe două bărci şi cîţiva oameni care să strîngă mizeria prinsă în ecluză, la opritoarele flotante. Nici n-ar dura mult, în două-trei zile, Oltul ar redeveni curat. „Evident după o astfel de acţiune gunoaiele trebuie stocate în locuri amenajate şi apoi transportate la depozitele legale. În acest fel, pot fi implicate şi primăriile care au în administrare teritorială zona. Pînă în prezent, avem exemple de salubrizare a malurilor unor lacuri de baraj de pe Olt doar din partea ONG-urilor care, pe bază de voluntariat, au strîns anii trecuţi cantităţi imense de deşeuri menajere“, spune Ionescu amintind că „acum sîntem în UE, avem situri Natura 2000, avem obligaţii de salubrizare a mediului“.

Taxa pe bidon

• Cum am putea reduce numărul peturilor aruncate în natură? Dan Traian Ionescu are două propuneri, aplicabile imediat. Una din ele susţine taxa pe bidon. Deci, un suc să coste mai mult. „Cînd petul e înapoiat, cetăţeanul îşi primeşte diferenţa de bani. Astfel, nu va mai fi tentat să arunce sticla pe unde o fi, ci va fi interesat să-şi recupereze banii“, explică el. O altă soluţie ar putea fi societăţile care colectează plastic. „În mod cert, dacă aceia care aduc peturi la centrele de colectare vor fi cît de cît bine plătiţi, atunci nu peste mult timp, cea mai mare parte a peturilor care zac astăzi în spaţiul verde ar dispărea, colectată de cei care vor să facă un ban în plus“, propune specialistul.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: