Kosovo şi-a proclamat independenţa

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: M. Ex., 18.02.2008

Premierul din Kosovo, Hashim Thaci, a proclamat, ieri, independenţa provinciei din sudul Serbiei. Thaci a precizat că a fost ziua în care „voinţa cetăţenilor din Kosovo“ a fost îndeplinită. Serbia a anunţat categoric că nu va recunoaşte niciodată independenţa provinciei, locuită în majoritate de albanezi, opţiune susţinută şi de Rusia.
Pe de altă parte, SUA a fost primul stat care a anunţat că va recunoaşte Kosovo ca stat independent. În acest timp, Europa este divizată, doar 20 de state din Uniunea Europeană fiind de acord ca regiunea separatistă a Serbiei să-şi declare unilateral independenţa. Între ţările care nu sînt de acord cu această independenţă se află şi România. Ieri, Parlamentul kosovar adopta legile privind drapelul şi stema Kosovo. Imediat după ce declaraţia de independenţă a fost votată în Parlament, kosovarii au ieşit pe străzi pentru a sărbători.

Drepturi egale

Premierul Hashim Thaci a citit declaraţia de independenţă a provinciei în faţa Parlamentului de la Priştina, iar legislativul a votat declaraţia. El a declarat, în discursul său, că noul stat va garanta drepturile tuturor cetăţenilor. „Sîntem de acord cu diversitatea, pentru că diversitatea are beneficiile ei. Vom dezaproba orice manifestare împotriva cetăţenilor de altă etnie“, a afirmat Hashim Thaci, care şi-a exprimat speranţa că noul stat va avea relaţii bune cu vecinii. Potrivit lui Hashim Thaci, graniţele noului stat vor fi cele stabilite în raportul trimisului special al ONU, Martti Ahtisaari. Thaci a mai spus că provincia se angajează să aplice planul de independenţă sub supraveghere internaţională, susţinut de Occident, în vederea asigurării existenţei unui stat de drept multietnic.
În opinia lui Koştuniţa, Kosovo a fost propulsat ilegal de Statele Unite, care sînt „pregătite să încalce ordinea internaţională pentru propriile interese militare“.

Păreri împărţite

Declararea independenţei Kosovo este sprijinită de Statele Unite şi de principalele state europene, dar respinsă de Serbia şi de Rusia. Preşedintele american George W. Bush a declarat că susţine o independenţă sub supraveghere internaţională pentru Kosovo.
Autorităţile de la Belgrad au anulat în avans orice act unilateral de secesiune a Kosovo şi au pregătit un plan de acţiuni diplomatice, economice şi politice împotriva viitorului stat şi a celor care îi vor recunoaste independenţa.

Serbia nu recunoaşte Kosovo

Preşedintele sîrb Boris Tadici a declarat că Serbia nu va recunoaşte niciodată independenţa noului stat şi va încerca, prin mijloace paşnice şi diplomatice, să obţină anularea declaraţiei de independenţă a Kosovo. „Vom continua să mergem pe linia Constituţiei sîrbe şi să nu acceptam un stat fals“, a declarat şi primul-ministru sîrb, Vojslav Kostunica.
La rîndul său, ministrul sîrb pentru Kosovo, Slobodan Samardzic, a declarat că instituţiile sîrbe din Kosovo vor fi menţinute în continuare în provincie, pentru a asigura „o viaţă normală“ pentru cetăţenii sîrbi din provincie. El a explicat că instituţiile sîrbe vor fi prezente acolo unde este posibil, în special în zona de nord a provinciei, locuită, în majoritate, de sîrbi.

România, opinie separată

Spre deosebire de multe alte state membre ale UE, oficialii români s-au pronunţat în mai multe rînduri împotriva independenţei provinciei Kosovo. Surse diplomatice din statele UE au anunţat că 20 de ţări din UE vor recunoaşte Kosovo, dar cel puţin şase, şi anume Cipru, Slovacia, Grecia, Spania, Bulgaria şi România, au comunicat că nu vor face imediat acest lucru.
Preşedintele Traian Băsescu a subliniat chiar la întîlnirea de la începtul lunii cu Nicolas Sarkozy că nu agreează acţiunea kosovarilor. Cu altă ocazie, şeful statului precizase că nu este de acord cu independenţa Kosovo, dar susţine demersul Serbiei de a intra în Uniunea Europeană.

Un stat viabil?

Viabilitatea economică va fi principala provocare cu care se va confrunta Kosovo, cea mai săracă regiune din Balcani. Pînă în 2004, Uniunea Europeană a cheltuit pentru diverse proiecte de reconstrucţie şi dezvoltare în Kosovo 2-3 miliarde de dolari, potrivit unor evaluări făcute în lipsa unor statistici oficiale. Totuşi, potrivit estimărilor oficiale, suma ar putea fi de aproximativ 11 miliarde de dolari, dacă se ţine de cont de fondurile provenite de la albanezii din diaspora. Aceste sume au condus însă la crearea unei societăţi de consum, în timp ce producţia a fost neglijată, în special ca urmare a incertitudinilor legate de statutul provinciei. Reţeaua rutieră să află într-o stare proastă, în timp ce numeroase sate sînt private de electricitate 12 ore pe zi. De asemenea, şomajul afectează aproximativ 45% din populaţie, dintre care 70% sînt tineri. Potrivit unui raport al Băncii Mondiale, circa 37% din cei două milioane de locuitori ai Kosovo trăiesc sub pragul sărăciei, cu mai puţin de 1,5 euro pe zi.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: