Copilul născut anul trecut de o copilă de 13 ani la centrul de plasament din Codlea a fost lăsat tot în grija statului
Copila-mamă a preferat să plece în Italia cu mama ei, dar fără grija micuțului
Protecția Copilului spune că despărțirea bebelușului de mamă și tată este în interesul superior al copilului
La 1 februarie 2007 o fețită de 13 ani instituționalizată la centrul de plasament Casa Prieteniei din Codlea aducea pe lume un copil. Tatăl micuțului era la rîndul său un băiețandru, aflat în grija statului din același centru. A trecut un an, iar povestea celor trei copii, mamă, tată și bebeluș, nu este nici pe departe o istorie cu final fericit. Tînăra mamă și-a abandonat copilul, preferînd să plece în Italia cu mama sa. Bebelușul nu are parte nici de tatăl lui, care nu-și poate purta nici el singur de grijă. Așa că micuțul este crescut, ca și părinții lui, de stat. S-a născut dintr-o greșeală și a fost condamnat la mila statului din prima zi. Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului spune acum, cu vorbe mari, că încearcă soluționarea acestui caz prin crearea unei legături de atașament între tată și copil, iar pe de altă parte prin încercarea reintegrării băiețelului în familia mamei. Numai că, pînă una alta, tot Protecția Copilului a decis că despărțirea bebelușului de mamă și tată este ,,în interesul superior al copilului.
Prea copilă, să fie mamă
Copila de numai 13 ani care devenise mamă în februarie, după o legătură cu un alt copil din centru, își ascunsese sarcina în același centrul de plasament în care statul ar fi trebuit să-i protejeze copilăria. Imediat după externarea din maternitate, copila-mamă a fost internată împreună cu pruncul ei în centrul maternal Casa Mamei. Nimeni dintre cei responsabili de destinul copiilor nu știa ce urmează să se întîmple. Reîntoarcerea bunicii materne din Italia părea așteptată, sau cel puțin asta a fost impresia generală, ca unica soluție de rezolvare a cazului. Mult discutata poveste de iubire dintre cei doi tineri, colegi într-o casă de copii, deveniți peste noapte părinți, a dat naștere la o mulțime de speculații despre cum vor învăța cei doi copii să fie părinți iubitori. Povestea de iubire s-a frînt însă la fel de brusc cum a și început. Iar crudul adevăr a ieșit repede la iveală, Copilul venit pe lume dintr-o greșeală nu era dorit de nimeni. Cu toate eforturile de consiliere din partea personalului din centrul maternal Casa Mamei, fata nu a reușit să dezvolte abilitățile necesare de a fi mamă, explică conducerea Direcția Generală de Asistență Socială și Protecție a Copilului (DGASPC) Brașov
Copila la mamă, bebelușul la stat
Bunica maternă a bebelușului a venit în țară în primăvara lui 2007. Numai că ea a cerut reintegrarea fetei ei în familie, nu însă și pe a nepoțelului de cîteva luni. Respectarea dorinței copilei, devenită mamă, de a se întoarce în familie, era și momentul despărțirii clare de bebeluș. În ambele cazuri, copila-mamă și bebeluș, trebuia să primeze interesul superior al copilului, o noțiune foarte des invocată de legislația în vigoare. Și s-a decis. Pentru tînăra mamă, și ea o copilă, interesul superior a fost acela de a se întoarce alături de mama ei, în vreme ce interesul superior al bebelușului a fost acela de a crește printre străini, departe de mama lui, în plasamentul unui asistent maternal profesionist. Interesul superior al unui copil nu este o noțiune care apreciază în abstract, ci raportat la fiecare caz în parte. Interesul fetei, devenită timpuriu mamă, era de a beneficia de supravegherea și îngrijirea mamei ei, presupuse a fi mai eficiente și mai motivate decît a unui angajat din centru, interesul bebelușului, în condițiile în care mama lui de 14 ani a dorit să părăsească centrul maternal, iar bunica nu a dorit să se implice, a fost cel mai bine apărat prin plasamentul la asistent maternal profesionist, unde beneficiază de toate condițiile și de toată grija necesare pentru dezvoltarea sa normală, este punctul de vedere al conducerii instituției de protecție a copilului.
Prețul indiferenței din Casa Prieteniei
Curînd, copila-mamă a plecat pentru o viață mai bună în Italia. Deși a crescut ani buni într-o casă de copii, și știe exact ce înseamnă copilăria departe de mamă, ea și-a abandonat copilul. Decizia ei nu poate fi judecată, pentru că și ea este un copil care și-a dorit să fie lîngă mama lui. Nimeni nu poate spune însă de ce a rupt total legătura cu copilul ei, rămas să crească printre străini, fie ei și profesioniști bine pregătiți. Mama a plecat în luna mai 2007, cînd bebelușul avea trei luni. Nu ține legătura nici cu noi, nici cu asistentul maternal unde este acum copilul, susține conducerea Direcției.
Cine o poate judeca pe copilă ar trebui însă să-i judece mai întîi pe cei în grija cărora a fost lăsată la Casa Prieteniei. Unde, de atîta grijă, ea s-a ales cu un copil în pîntece. Și unde, sub ochii grijulii ai personalului plătit s-o ocrotească, sarcina a fost descoperită cînd copilul mai avea puțin pînă să vină pe lume. Acum, cînd destinul micuțului născut dintr-o greșeală favorizată de indiferența statului față de minorii pe care îi are în plasament, DGASPC spune că va încerca o reintegrare în familie a micuțului. Bunica maternă, mama tinerei care a născut, a declarat că, atunci cînd se va întoarce în România, va lua copilul în îngrijire. Se va lua telefonic legătura cu bunica maternă pentru încurajarea demersurilor pentru reintegrarea copilului în familie, a declarat Alina Dumitrache, purtătorul de cuvînt al DGASPC Brașov.
Protecția Copilului n-a împiedicat plecarea mamei
Dreptul tinerei mame de a se întoarce în familie este consfințit de lege, dar nu este condiționat de separarea de propriul copil. Iar DGASPC Brașov nu a împiedicat plecarea copilei-mamă în Italia, chiar dacă ea era și un beneficiar al serviciilor sociale. Nu aveam cum să împiedicăm plecarea fetei în Italia, așa cum nu putem împiedica părăsirea a zeci de copii în maternități, spitale sau la rudele care vin să ceară să le preluăm copiii. A fost decizia comună a ei și a mamei fetei de a pleca împreună în Italia, iar noi am avut obligația de a respecta această decizie și de a proteja bebelușul rămas în țară. În același mod acționăm și atunci cînd părinții vin și solicită pur și simplu să le luăm copiii deoarece nu mai fac față. Nu există metode infailibile de a împiedica pe cineva să abandoneze un copil. Se fac încercări, consilieri, se propun alternative, dar din păcate nu reușim întotdeauna. De aceea există sute de copii care nu cresc împreună cu părinții lor, nu doar acest bebeluș, mai spune reprezentantul DGASPC Brașov.
Tatăl are drept de vizitare
Tatăl micuțului și-a recunoscut copilul. El avea aproape 16 ani cînd a venit pe lume bebelușul. Acum, nu-l poate crește, dar are dreptul de a-l vizita. Tatăl copilului este minor, nu are venituri și este el însuși beneficiarul unui program care să dezvolte deprinderi de viață independentă. Tînărul nu putea beneficia de un alt tip de serviciu, decît centrul de plasament, iar bebelușul de plasament la asistent maternal, astfel încît nu aveau cum să locuiască împreună. Oricum, e greu de crezut că un tînăr de 17 ani are aptitudini de a îngriji un sugar, dar am lucrat și lucrăm la crearea unei legături de atașament, fără însă a forța lucrurile, explică reprezentanții de la Protecția Copilului.
O anchetă fără urmări
Pe 30 martie 2007, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului făcea publice concluziile raportului de control desfășurat la centrul de plasament Casa Prieteniei din Codlea, ca urmare a faptului că o fată de 13 ani, instituționalizată la acest centru, născuse, la 1 februarie 2007, un copil, tatăl nou-născutului fiind un adolescent de aproape 16 ani, din același centru. Conform raportului Corpului de control al ANPDC, condițiile oferite în centrul de plasament nu răspundeau nevoilor copiilor, fiind astfel încălcate standardele minime obligatorii privind serviciile de protecție a copilului în sistem rezidențial, iar conducerea centrului nu a putut face dovada modului de organizare a activităților de educație derulate cu copiii de acolo. Inspectorii autorității au mai constatat o serie de nereguli la nivelul DGASPC Brașov, printre care disfuncționalități legate de îndeplinirea obligației de a asigura încadrarea în totalitate a personalului de specialitate, precum și a obligațiilor referitoare la cercetarea contextului care a favorizat producerea faptelor, demararea cu întîrziere a procedurii de selecție a personalului vacant din centrul de plasament. Legislația în vigoare este foarte clară, are sancțiuni, le vom aplica și vreau să vă spun că tot ce facem de acum înainte în domeniul legislației prevede sancțiuni care vor fi aplicate, de la președintele Consiliului Județean pînă la toți cei care sînt implicați în sistemul de protecție socială și protecția copilului. Nu este normal să existe atîtea cazuri de abuz și nimeni să nu fie pedepsit, declara în martie 2007 președintele de atunci al ANPDC, Bogdan Panait. Schimbarea conducerii ANPDC, prin numirea Marielei Neagu în funcția de secretar de stat, președinte al Autorității, a dus la încetarea anchetei în cazul conducerii DGASPC Brașov. Nu s-a dat nicio sanțiune și nu s-a mai făcut nicio inspecție din partea Autorității la centrul din Codlea.
Unde este blocată plîngerea penală?
Tot în martie 2007, ANPDC a anunțat că au fost sesizate organele de urmărire penală pentru a verifica dacă fapta fostului director general al DGASPC Brașov, Luminița Tîrziu, a fostului șef al centrului Casa Prieteniei, Radu Tudorică, precum și a directorului general adjunct al DGASPC Brașov, Liana Braniște, de a nu sesiza organele de urmărire penală despre săvîrșirea unei fapte prevăzute de legea penală, întrunind elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, faptă prevăzută și pedepsită de articolul 246 Cod penal. Din păcate, deși plîngerea penală a fost înaintată Parchetului de pe lîngă Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov, încă din 4 aprilie 2007, fiind înregistrată sub numărul
156/I-4/04.04.2007, nici pînă în ziua de astăzi nu s-au primit la ANPDC informații privind stadiul dosarului. Referitor la plîngerea penală formulată de către ANPDC pentru săvîrșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, aceasta a fost transmisă către competenta soluționare Parchetului de pe lîngă Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov. Pînă în prezent, nu s-au primit informații cu privire la stadiul dosarului, a precizat Gabriella Tonk (foto), subsecretar de stat în cadrul ANPDC.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!
Cotidianul omului sïżœnïżœtos
