Primăria Rîşnov refuză bani

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: » Mihaela PARGHEL, 10.12.2007

• Primăria oraşului de la poalele Cetăţii Ţărăneşti este singura primărie din ţară obligată cu executorul judecătoresc să accepte banii care i se cuvin din exploatarea unui obiectiv turistic

Primăria Rîşnov a stabilit un record printre localităţile din România. Chiar dacă nu este plăcut pentru Braşov, se pare că în judeţul nostru se află prima, şi deocamdată singura localitate din România care a avut nevoie de intervenţia unui executor judecătoresc nu pentru a fi obligată la plata unor dări, aşa cum se întîmplă de obicei, ci pentru a accepta nişte venituri care i se cuvin. În conflictul cu SC DP Drumuri Publicitare SRL, pe marginea Cetăţii Ţărăneşti din Rîşnov, Primăria Rîşnov a refuzat să primească sumele care i se cuvin din vînzarea biletelor plătite la intrare de turişti şi doar după ce a fost obligată de un executor judecătoresc a acceptat banii care i se cuvin legal, prin contractul de asociere în participaţiune semnat pentru exploatarea cetăţii cu SC DP Drumuri Publicitare SRL.

Dispuşi să renegocieze

Contractul de administrare semnat pe 49 de ani între SC Drumuri Publicitare SA- transformată ulterior în DP Drumuri Publicitare SRL, şi Primăria Rîşnov, pentru exploatarea Cetăţii Ţărăneşti, prevede ca firma italianului Alberto Drera să încaseze 88% din veniturile realizate, iar administraţia rîşnoveană restul de 12%. Pentru ca acest contract să funcţioneze, fiecare dintre părţi trebuia să-şi îndeplinească o serie de obligaţii care privesc întreţinerea şi modernizarea cetăţii şi a spaţiului din jurul acestora. Pentru că cele două părţi se află în acest moment într-o dispută legată de continuarea sau nu a contractului de asociere în participaţiune, Primăria Rîşnov a decis să nu mai colaboreze în niciun fel cu DP Drumuri Publicitare. Şi asta pentru că toate discuţiile cu fostul patron, Alberto Drera, legate de o eventuală renegociere a acestui contract, defavorabil Rîşnovului, nu au avut niciun rezultat. În luna februarie a acestui an s-a produs însă un eveniment de care administraţia locală din Rîşnov nu a ţinut prea mult cont. Fostul patron al DP Drumuri Publicitare a murit, firma trecînd în proprietatea fiicei acestuia, Jane Drera. „Sîntem conştienţi că este un contract dezavantajos pentru oraşul Rîşnov. De aceea ne-am arătat dispuşi să renegociem încă de la început, dar nimeni nu ne-a băgat în seamă“, a declarat Jane Drera, reprezentanta DP. „Ei nu mai au ce să renegocieze. Pentru că nu mai există. Bune intenţii trebuiau să existe atunci, pe vremea răposatului Alberto Drera, cînd am încercat noi să renegociem. Am avut mai bine de zece întîlniri cu el, fără niciun rezultat“, spune în replică democratul Vlad Ciolacu, consilier local la Rîşnov.

Lipsă de dialog

Cu toate că noii administratori de la DP s-au arătat mult mai deschişi dialogului, Primăria Rîşnov vrea cu orice preţ să-şi ia înapoi obiectivul, în interesul comunităţii rîşnovene. La finalul săptămînii trecute, într-o conferinţă de presă, primarul Adrian Veştea a declarat că „lipsa de comunicare cu Drumuri Publicitare ne-a făcut să dorim rezilierea contractului“. Lucru contrazis de Jane Drera, care spune că, începînd cu luna martie, cînd a preluat compania, a încercat, de mai multe ori, să discute cu primarul şi cu consilierii locali, fără rezultat însă. Ultima încercare de acest fel s-a întîmplat la sfîrşitul lunii trecute, cînd fiecare consilier şi mai mulţi funcţionari din Primărie ar fi trebuit să primească cîte un plic cu punctul de vedere al DP Drumuri Publicitare cu privire la situaţia actuală a cetăţii şi a contractului de asociere în participaţiune.

Obligaţi la corespondenţă

Plicurile cu pricina nu au ajuns însă la destinatari, întrucît persoana desemnată să se ocupe de corespondenţă în Primăria Rîşnov a refuzat să ridice plicurile, dar şi să semneze pentru acest refuz. Lucru consemnat, de altfel, pe fiecare plic în parte de lucrătorul de la poştă. Ulterior, plicurile au fost trimise de un reprezentant al DP Drumuri Publicitare la Registratura Primăriei în speranţa că, odată înregistrate, ele ar trebui să ajungă şi la destinatari. Acest lucru ar putea să le aducă un nou proces celor de la DP. „Nu ştim exact ce conţin plicurile respective, dacă este corespondenţă personală sau nu. Cred că trebuiau trimise pe adresa fiecărui consilier, nu la Primărie. Acum plicurile au ajuns la registratură“, a declarat primarul Adrian Veştea. Consilierul Vlad Ciolacu vorbeşte, la rîndul său, şi despre o posibilă acţiune legală pe această temă. Motivul este acela că „trimiterea acestor plicuri este o şicanare, pentru că noi, consilierii, nu avem o relaţie personală cu DP aşa că nici nu avem de ce să primim corespondenţă de la o firma care, oricum, este în lichidare“. „Şi apoi, cine ştie ce conţin aceste plicuri? Poate fi orice în ele!“, mai spune Vlad Ciolacu.

Contraperformanţă unică în România

Chiar dacă Jane Drera susţine că a încercat să discute amiabil cu reprezentanţii comunităţii rîşnovene, primarul Adrian Veştea continuă să invoce lipsa dialogului şi să pună situaţia de faţă pe seama asociaţilor. Conform sentinţei executorii din februarie, Drumuri Publicitare intră în lichidare pentru o datorie către statul român, plătită între timp, şi pentru nedepunerea la timp a situaţiei contabile. În paralel, primarul Adrian Veştea a cerut în justiţie şi rezilierea contractului de administrare a cetăţii. Ceea ce nu a luat în calcul primarul este faptul că legea nu-i dă posibilitatea să ceară rezilierea unui contract de asociere în participaţiune, atîta timp cît partea contractuală pe care o reprezintă nu şi-a îndeplinit nici ea toate prevederile contractuale. „Nu am acceptat suma pe care avea să ne-o dea pentru că ei nu există, în momentul ăsta“, continuă să spună primarul, admiţînd astfel că administraţia din Rîşnov a refuzat nişte venituri care i se cuvin în mod legal, de pe urma activităţilor comerciale care se desfăşoară în cetate.

Ciudăţenia de la Rîşnov

Administratorul a încercat în trei rînduri să plătească administraţiei locale suma de 65.143 RON pe care o datora, în numerar, prin mandat poştal şi direct în contul de trezorerie al Primăriei. Pînă la urmă, a intervenit un executor judecătoresc ce a somat Primăria să-şi accepte banii. Şi de această dată, ridicarea banilor s-a lovit de un refuz. Printre altele, Primăria Rîşnov a invocat „incertitudinea datei“ la care trebuia să se prezinte la executor pentru a-şi lua banii. „E adevărat, am făcut o mică greşeală. Cel care a întocmit somaţia a scris pe ea data de luni, 5 decembrie, cînd, de fapt, 5 decembrie pica într-o miercuri“, recunoaşte Jane Drera. Oricum, chiar şi în aceste condiţii, Rîşnovul poate intra în istorie ca fiind prima localitate din România care nu a vrea să-şi mărească de bunăvoie bugetul, ci doar dacă un executor o obligă. „Sincer, nu cred că acest lucru este real“, spune Adrian Veştea despre „performanţa“ oraşului pe care îl conduce. „Şi apoi, ce bani să luăm noi de la o societate care, prin sentinţa executorie din februarie, nu mai există?“, a declarat Adrian Veştea.

Ce conţin, de fapt, plicurile pentru consilieri

• Deşi consilierii de la Rîşnov au decis să nu deschidă plicurile pe care le-au primit, în ideea că „cine ştie ce pot conţine“, această corespondenţă nu este nici pe departe atît de „periculoasă“ pe cît şi-ar imagina unii. Plicurile conţin, de fapt, o scrisoare în care Jane Drera se prezintă şi explică ce obligaţii contractuale are fiecare dintre părţile implicate în asocierea îm participaţiune şi copii după hotărîrile de CL respectiv CJ care aprobau acest contract. De asemenea, între documente se regăsesc şi petiţiile înaintate către Instituţia Prefectului şi către Consiliul Judeţean Braşov, plus extrase din publicaţiile locale şi centrale, pe tema Cetăţii Rîşnov.

Dinamitează relaţia cu Leeds

• De bine ce Asociaţia Metropolitană Braşov (AMB) a reuşit să stabilească o relaţie de afaceri cu oraşul Leeds, cu care Braşovul este înfrăţit, această colaborarea este pusă în pericol de conflictul de la Cetatea Rîşnov. Jane Drera, originară din Leeds, a declarat ieri că se gîndeşte şi la posibilitatea în care să trimită oamenilor de afaceri din oraşul britanic cîte o scrisoare în care să le atragă atenţia asupra lucrurilor care se întîmplă la Braşov. „Nu vreau să fac rău nimănui. Însă ar fi poate mai bine ca oamenii să ştie la ce să se aştepte de la început“, spune Jane Drera. Mai mulţi oameni de afaceri din Leeds s-au arătat dispuşi să investească la Braşov. După o întîlnire coordonată de AMB au fost deja puse bazele unui for comun de afaceri Braşov-Leeds. Rămîne de văzut cîţi investitori britanici vor mai fi dispuşi să vină la Braşov, după ce povestea de la Rîşnov, spusă din punctul de vedere al lui Jane Drera, va ajunge şi în presa din Anglia.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: