Măsuri imorale pentru reparaţii morale

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: » Andrei Paul, 12.11.2007

• Fără a diminua meritele adevăraţilor revoluţionari din Decembrie ’89, Octav Bjoza, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politic Braşov, a făcut o paralelă comparativă între legea „recunoştinţei“ din 2004 şi Legea 118/1990 pentru foştii deţinuţi politic, pe care o va trimite şi Preşedinţiei, şi Parlamentului

„Nu intenţionez să diminuez cu nimic meritele revoluţionarilor din Decembrie ’89. Toată stima şi respectul pentru urmaşii eroilor martiri, pentru răniţi şi pentru ADEVĂRAŢII revoluţionari. Ei au finalizat lupta noastră de decenii, începută după Al Doilea Război Mondial, pe cînd tancurile sovietice erau încă în ţară, şi continuată pînă în Decembrie ’89. De aceea consider că există o asemănare între ceea ce au realizat veteranii de răboi, foştii deţinuţi politic, membrii Asociaţie 15 Noiembrie 1987 şi revoluţionarii din Decembrie ’89. De această asemănare, între fapte, dar şi în suferinţă, Parlamentul ar fi trebuit să ţină cont, atunci cînd a dat diferitele legi ale reparaţiilor morale şi materiale“, spune Octav Bjoza, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politic Braşov. „Dar parlamentarii nu au făcut acest lucru şi ne-au adus nouă, foştilor deţinuţi politic, dar şi membrilor Asociaţiei 15 Noiembrie 1987 şi veteranilor de război, grave prejudicii morale. Asta pentru că parlamentarii României nu lucrează cu etaloanele de la Sevre, ci cu etaloanele româneşti, de pe malul Dîmboviţei. Parlamentul ar fi trebuit ca pentru cele trei legi să găsească un numitor comun, un etalon pentru a socoti meritele şi răsplata tuturor, fără a crea aceste jignitoare diferenţe“, crede Octav Bjoza. E adevărat că, faţă de revoluţionarii din Decembrie ’89, foştii deţinuţi politic nu au avut reprezentanţi în Parlamentul României. Şi nici grupuri de presiune pe scena politică. „Dar ar fi trebuit ca aceste legi să fie făcute cu consultarea noastră, a tuturor. Din acest motiv am realizat comparaţia între legi care urmează, pe care dorim s-o trimitem şi Preşedinţiei, şi Parlamentului. Şi dacă tot veni vorba, mă întreb de ce nu se fac publice listele celor care au titlul de Remarcat în Revoluţie, sau ale celor care primesc aceste beneficii. Pentru a nu mai exista nicio interpretare aşa-zis «răuvoitoare». La Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politic Braşov, oricine poate consulta lista de membri“. Pentru că vorbeşte în numele membrilor Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politic, Octav Bjoza spune că a făcut comparaţie „doar între Legea 341/ 2004, a «recunoştinţei» faţă de participanţii la evenimentele din decembrie 1989, şi legea «noastră», a foştilor deţinuţi politic, Legea 118/1990, rămasă neschimbată pînă acum“.

Medalii

Unul dintre primele articole ale Legii „recunoştinţei“ spune că preşedintele României poate conferi luptătorilor din Revoluţia din Decembrie 1989 Ordinul „Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989“, alte ordine şi medalii. Pentru foştii deţinuţi politic, nu s-a creat niciun onor special. „În 1999, Guvernul României a acordat decoraţii foştilor deţinuţi politic, luptători anticomunişti. Decoraţiile au fost însă acordate doar pe hîrtie, pentru că în realitate, nimeni dintre noi nu le-a primit, nici pînă azi!“, spune Octav Bjoza.

Certificate

Despre recunoaşterea calităţii de luptător sau fost deţinut politic, prin „certificat“, legea care îi priveşte pe revoluţionari a fost permisivă şi a fost aplicată detul de rapid. „Preşedinţii României au semnat mii de certificate de luptător în Revoluţie“, spune Octav Bjoza. În ceea ce-i priveşte pe foştii deţinuţi politic, aceştia au trecut, de la bun început, prin ciur şi prin dîrmon. „Potrivit legii, noi trebuia să trimitem dosarele întocmite de tribunalele militare, în anul 2000, la Comisie. Cei mai mulţi dintre noi nu am primit nici pînă astăzi acele certificate. Între timp, cei mai îndreptăţiţi dintre noi să le primească au murit“.

Reprezentare guvernamentală

Un alt aspect care face diferenţa între cele două categorii este reprezentarea la nivelul Guvernului. „Revoluţionarii au un ministru secretar de stat pentru problemele revoluţionarilor. Pentru foştii deţinuţi politic nu există niciun membru al aparatului guvernamental care să se ocupe de problemele noastre, cu toate că în 1990 mai trăiam peste 100.000 de persoane, majoritatea grav bolnavi, cu pensii foarte mici“, arată Octav Bjoza.

Monumente

Legea care îi priveşte pe revoluţionari specifică faptul că „Ministerul Culturii va ridica monumente în memoria lor, în oraşele ţării“, lucru care s-a şi întîmplat, în foarte scurt timp de la Revoluţie. În cazul foştilor deţinuţi politic, dintre care mii au murit în închisori după ani de chinuri şi au fost îngropaţi în gropi comune, în locuri adesea ascunse şi bineînţeles, fără cruci la căpătîi, Ministerul Culturii ar trebui să facă acelaşi lucru. „Pentru Monumentul Naţional al Rezistenţei Anticomuniste se cunoaşte proiectul, locaţia şi mai ales faptul că nu există fonduri! În ce priveşte monumentele ridicate prin ţară, ele au fost construite din fondurile proprii ale Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politic din România şi doar parţial susţinute de forurile locale“, afirmă Octav Bjoza.

Sedii

În „Legea recunoştinţei“ se mai specifică faptul că sediile asociaţiilor de revoluţionari vor trece în patrimoniul acestora în mod gratuit. „Deşi sediul nostru este o ruină, NU ni s-a permis să-l cumpărăm“, afirmă preşedintele AFDPR Braşov.

Indemnizaţii

În ce priveşte beneficiile materiale, „urmaşii eroilor martiri, soţ sau soţie, precum şi toţi copiii acestora primesc indemnizaţii lunare egale sau mai mari decît salariul mediu brut pe economie, retribuţii indexabile odată cu creşterea acestuia, adică, în prezent, minimum 1.300 lei lunar“, spune Octav Bjoza. În schimb, „urmaşii foştilor deţinuţi politic, soţ sau soţie, primesc doar 100 lei lunar, în timp ce copiii acestora nu primesc nimc! Suta de lei se indexează numai cînd catadicseşte Guvernul“, mai spune Octav Bjoza. „De asemenea, un luptător «cu merite deosebite» primeşte lunar 1,1 x salariul mediu brut pe economie pe luna precedentă, adică aproximativ 1.400 lei pe lună. Un luptător din Munţii Făgăraşului, căzut rănit în luptele cu Securitatea, cu patru gloanţe primite în trup şi 12 ani de temniţă comunistă, incluzînd bătaia, schingiuirea, înfometarea şi bolile, primeşte doar 1.200 lei lunar, adică echivalentul a 100 lei pentru fiecare an de temniţă“, explică Octav Bjoza.

Locuinţe

„În timp ce legea care îi priveşte pe revoluţionari stabileşte că aceştia au prioritate în obţinerea locuinţelor din fondul de stat, legea care îi priveşte pe foştii deţinuţi politic nu prevede un asemenea beneficiu. Pot însă să amintesc faptul că unul dintre colegii noştri a primit o locuinţă cu aspect de grotă după şase ani de audienţe, timp în care mobila sa, evacuat fiind dintr-o casă retrocedată, a fost depozitată în sediul Asociaţiei“, enumeră Octav Bjoza o altă diferenţă majoră între cele două legi. „De asemenea, în timp ce pentru revoluţionari, legea prevede plata chiriei stabilită la nivel minim, foştii deţinuţi politic plătesc chiria la nivelul calculat pentru oricare alt cetăţean“, adaugă preşedintele AFDPR Braşov.

Spaţii comerciale şi terenuri

„Legea recunoştinţei faţă de revoluţionarii din decembrie le dă acestora dreptul de a cumpăra sau închiria, fără licitaţie, un spaţiu comercial. În cazul foştilor deţinuţi politic, nu numai că nu există o astfel de prevedere, dar noi n-am primit nici măcar proprietăţile pe care ni le-au confiscat comuniştii“, afirmă Octav Bjoza. „Potrivit legii, revoluţionarii au dreptul de a beneficia de credite bancare cu o dobîndă calculată la jumătate din cea normală, cealaltă jumătate fiind subvenţionată de stat. Legea care se referă la foştii deţinuţi politic nu oferă un astfel de avantaj“, îşi continuă comparaţia preşedintele AFDPR.
Mai mult, „în timp ce, prin lege, revoluţionarilor li se atribuie în proprietate, în mod gratuit, 10.000 mp teren arabil (extravilan) şi 500 mp teren intravilan, noi nu primim nici pămînturile noastre, unii fiind tîrîţi prin tribunale de zece sau 15 ani“.

Sănătate

Legea revoluţionarilor le garantează acestora accesul gratuit la medicamente şi la bilete de tratament. În schimb, foştilor deţinuţi politic „li se oferă cele mai ieftine medicamente indigene, pe care uneori le plătim parţial“. Pentru sănătatea pierdută în temniţele comuniste, membri AFDPR primesc „în medie, un bilet de tratament la aproximativ 20 de solicitanţi!“, subliniază Octav Bjoza.
Tot la capitolul sănătate, legea le atribuie în mod gratuit marilor mutilaţi ai Revoluţiei un autoturism tip hycomat (adaptat nevoilor şi handicapului beneficiarului, n.r.), în timp ce legea foştilor deţinuţi politic nu pomeneşte nimic de acest lucru, deşi în rîndul lor există cazuri concrete de persoane mutilate de către torţionari. Tot prin hotărîrea Parlamentului României, revoluţionarii beneficiază de proteze medicale gratuite, în timp ce în cazul foştilor deţinuţi politic, afirmă Octav Bjoza, „acestea se acordă numai după aprobări anevoioase şi cu plata parţială“.

Călătorii gratuite

În timp ce legea le acordă revoluţionarilor 12 călătorii gratuite, dus-întors, la clasa întîi, pentru toate categoriile de trenuri, tot legea le acordă foştilor deţinuţi politic doar şase călătorii în aceleaşi condiţii. În plus, „Legea recunoştinţei“ le acordă revoluţionarilor 12 călătorii dus-întors din localităţi rurale în reşedinţa de judeţ, prevedere care nu se regăşeşte şi în legea privitoare la foştii deţinuţi politic.

Impozite şi venituri

Ultima discriminare pe care cele două legi o operează se referă la modul în care sînt considerate veniturile fiecărei categorii, de către stat. „Drepturile acordate de Legea 341, referitoare la revoluţionari, NU se consideră venituri, Nu se impozitează şi NU afectează acordarea altor drepturi. În cazul nostru, deşi operează de asemenea scutirea de impozit, indemnizaţia afectează alte drepturi. De exemplu, la calculul veniturilor pe membru de familie pentru obţinerea ajutorului de încălzire, indemnizaţia de fost deţinut politic se socoteşte laolaltă cu celelalte venituri ale familiei“, îşi încheie Octav Bjoza comparaţia între cele două acte normative.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: