„Remarcaţii“ revoluţiei îi sfidează pe eroi

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: » Andrei PAUL, 06.11.2007

• Foştii deţinuţi politic, veteranii de război şi participanţii la mişcarea „15 noiembrie 1987“ consideră sfidătoare indemnizaţiile uriaşe acordate prin Legea recunoştinţei „remarcaţilor“ în Revoluţie

Monitorul Expres a dezvăluit în ziarul de vineri sumele uriaşe care au început să intre de cîteva luni bune în conturile primilor peste o sută de braşoveni care beneficiază, ca „remarcaţi“, aşa cum li se spune pe certificate, de „Legea recunoştinţei faţă de eroii martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989“. Sumele primite ca indemnizaţie pentru aceşti „eroi“ cu certificat sfidează revoltător suferinţele şi curajul adevăraţilor eroi ai naţiunii, aşa cum sînt foştii deţinuţi politic, supravieţuitorii războaielor sau participanţii la Revolta din 15 noiembrie 1987. Amintim că, în afară de răniţi şi de urmaşii celor ucişi în zilele de decembrie 89, cărora li se cuvine compensaţia, alte mii de „remarcaţi“ din toată ţara primesc odată cu prima indemnizaţie şi sume de 200 sau 300 de milioane de lei vechi, cuantumul plăţii retroactive din 2004, an în care ar fi trebuit să fie aplicată Legea „recunoştinţei“. Iar indemnizaţiile lunare pentru un „remarcat“ înseamnă sume de peste 25 de milioane de lei vechi pe care aceşti pretinşi luptători le vor primi pînă la sfîşitul vieţii, indexate la creşterea salariului mediu brut, bonus la salariile sau pensiile pe care le au. Cît de morală este o lege care acordă atîţia bani unor oameni care au participat, sau nu, la Revoluţie în stradă şi au scăpat fără nicio zgîrietură, în comparaţie cu alte categorii de români care au suferit pentru curajul lor: cei care au fost mutilaţi în război, cei cărora Securitatea nu numai că le-a furat tinereţea şi le-a mutilat trupurile, dar le-a interzis timp de zeci de ani drepturile cetăţeneşti, sau cei care, ieşind în stradă în 1987, s-au ales cu torturi, deportări şi boli incurabile căpătate din experimentele Securităţii?

„Gravă ofensă la adresa foştilor deţinuţi politic“

„Apariţia acestei aşa-zise legi a «recunoştinţei» a constituit o gravă ofensă la adresa foştilor deţinuţi politic. Dacă este să ne referim numai la aspectul material, şi noi am avut o lege aşa-zis reparatorie. Însă drepturile băneşti sînt incomparabil mai mici faţă de drepturile «remarcaţilor»“, explică Octav Bjoza, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politic din România, filiala Braşov. Un exemplu poate fi relevant. Un ţăran din Lisa, Dumitru Moldovan, împuşcat în anul 1952 de Securitate în picior şi în abdomen, primeşte astăzi 10 milioane de lei vechi lunar. Cîte un milion de lei pentru fiecare an greu de detenţie petrecut în lagărele şi închisorile comuniste. „În afara acestei indemnizaţii, omul nu are alt venit, pentru că nu a fost CAP-ist şi a urît colectivizarea“, spune Octav Bjoza. Dumitru Moldovan a trebuit să-şi dovedească toată pedeapsa şi tot chinul, pentru a primi legitimaţia de fost deţinut politic. Asta, în timp ce un „luptător“ la Revoluţie, „remarcat“ cum li se spune pe noile certificate, „care poate nici n-a ieşit pe balcon în zilele alea, dar a găsit doi-trei prieteni care să spună că l-au văzut pe baricade, la fel ca ilegaliştii comunişti din `44“, poate avea un venit mediu lunar de cîteva zeci de milioane de lei vechi. „Acestea sînt sume acordate de un Parlament care a dat dovadă, în momentul adoptării legii «recunoştinţei», de o crasă ignoranţă sau de sfidare, prin faptul că nu a luat în calcul că există mai multe tipuri de suferinţe şi mai multe tipuri de merite, şi nu a considerat necesar să ierarhizeze cumva, cît de cît echitabil, reparaţiile acordate. Este o dovadă de sfidare a suferinţei noastre, a foştilor deţinuţi politic, care nu numai că ne-am pierdut tinereţea şi sănătatea în închisori, dar ni s-au interzis drepturi civile şi la ieşirea din închisoare, pentru zeci de ani“, consideră liderul foştilor deţinuţi politic din Braşov. „Legea recunoştinţei a fost votată pentru ei, pentru că în Parlament erau şi revoluţionari, şi gura lor trebuia astupată. Iar altfel decît prin mijloacele comuniste, acest lucru nu se putea face“, consideră Octav Bjoza.

„Nu am nimic cu urmaşii sau răniţii!“

Preşedintele AFDPR Braşov spune că dintre toţi participanţii la Revoluţia din decembrie, singurii îndreptăţiţi să primească indemnizaţii sînt urmaşii eroilor martiri şi răniţii. „Nu am nimic împotriva urmaşilor celor decedaţi ori a răniţilor, pentru că nu poţi contoriza viaţa sau sănătatea unui om. Pentru ei, am un mare respect, cu excepţia celor care au fost zgîriaţi la nas, cot sau genunchi, iar aceştia se ştiu ei foarte bine cine sînt. Restul participanţilor la Revoluţie merită doar onoruri, nu sute de milioane de lei, spaţii comerciale şi terenuri. Noi avem foşti deţinuţi politic care se judecă de mai bine de zece ani pentru terenurile pe care şi le revendică şi care le-au fost confiscate de comunişti, şi tot n-au cîştigat un bun care le aparţinea de fapt şi de drept“, a mai adăugat Octav Bjoza, care le contestă multor „remarcaţi“ la Revoluţie această calitate.

Veteranii primesc maximum 3,5 milioane lei vechi

Veteranii de război se consideră şi ei nedreptăţiţi şi sfidaţi de Legea „recunoştinţei“. Potrivit lui Virgil Oancea (foto medalion), locotenent-colonel în rezervă, preşedintele Uniunii Veteranilor de Război - Filiala Braşov, „guvernul actual caută să-şi protejeze susţinătorii, la fel cum au făcut-o de altfel toate guvernele de pînă acum“, iar „comparaţia între drepturile revoluţionarilor şi drepturile veteranilor de război, văduvelor de război şi a văduvelor veteranilor de război este de-a dreptul sfidătoare“. Virgil Oancea, bunăoară, primeşte un milion de lei/ lună ca veteran de război, şi asta din 1994, ultima indexare fiind acum zece ani, spune el. Calculul este diferit, de la caz la caz, şi depinde în primul rînd de gradul beneficiarului şi de faptele de eroism de pe front. Pentru un veteran cu cea mai înaltă distincţie a României, şi cu grad de general, indemnizaţia este undeva la 3,5 milioane lei vechi pe lună. În cazul văduvelor de veterani, alocaţia se înjumătăţeşte. Majoritatea văduvelor din Braşov primesc aproximativ 700 - 800 mii lei vechi pe lună. Văduvele de război primesc o indemnizaţie ceva mai mare, dar nu semnificativ mai mare decît a celorlalte văduve. „Dacă este să fac o comparaţie, aş considera că un veteran de război este ca un fost deţinut politic, pentru că amîndoi au înfruntat moartea şi au rămas, nu de puţine ori, marcaţi pe viaţă. La fel, consider că sînt îndreptăţiţi să primească despăgubiri foştii deţinuţii politic, urmaşii eroilor, văduvele şi răniţii, indiferent că a fost război, comunism sau revoluţie. Însă diferenţa între compensaţiile acestor categorii este imorală“, a declarat Virgil Oancea, care consideră că „legile astea persecută oamenii care au făcut închisoare politică şi pe cei care au fost pe front, plus că numărul de carnete de revoluţionar este mult mai mare decît numărul de revoluţionari“.

„Vinovaţi sînt cei care dau, nu cei care cer“

Luptătorii braşoveni de la Asociaţia „15 Noiembrie 1987“ consideră că adevăraţii vinovaţi de această lege imorală nu sînt cei care se slujesc de ea, ci cei care au adoptat-o.
„Noi sîntem supăraţi că nu sîntem pe aceeaşi palier cu ei, ca şi recunoaştere a meritelor. Noi sîntem asimilaţi foştilor deţinuţi politic, adică avem o pensie de 1,5 milioane lei, în medie, loc de veci, o serie de scutiri şi medicamente gratuite, cu toate că această ultimă prevedere nici nu se respectă. Vinovaţii nu sînt cei care cer beneficii, ci cei care dau. Statul român ar fi trebuit să fie echidistant. După ani de detenţie, un fost deţinut politic ia un milion pe lună pentru fiecare an de temniţă, în timp ce pensia unui ofiţer de securitate, care poate chiar l-a băgat acolo, e de 30 de milioane pe lună sau chiar mai mult. La fel, aceste discriminări între foştii deţinuţi politic, revoluţionari, veterani. Lucruri de acest gen sînt o dovadă de lipsă de respect“, crede Florin Postolachi (foto medalion), preşedintele Asociaţiei „15 Noiembrie 1987“.

Iniţiativă contra nedreptelor decalaje

• Consilierii locali PD vor să iniţieze un proiect de lege care să reducă din decalajele reparaţiilor materiale acordate diferitelor categorii de persoane care au suferit din cauza războiului sau a regimului comunist, în comparaţie cu cele ale „remarcaţilor“ în Revoluţie. „Venim cu propunerea ca şi cei care au participat la evenimentele de la 15 noiembrie 1987, de pildă, să beneficieze de aceeaşi recompensă şi aceeaşi recunoaştere a meritelor ca şi participanţii la evenimentele din `89. Cei de la 15 Noiembrie au cel puţin acelaşi merit, pentru că ei au făcut primul pas şi au deschis calea evenimentelor din `89. De asemenea, curajul foştilor deţinuţi politic a fost mult mai mare decît al tuturor revoluţionarilor, într-o vreme în care sistemul de represiune era mult mai dur, iar represaliile se răsfrîngeau capital asupra întregii familii“, spune consilierul local Laura Ştefănescu. Potrivit colegului ei, Ladislau Hathazi, propunerea de act normativ va fi înaintată conducerii centrale a PD, prin parlamentarii PD de Braşov, urmînd ca aceasta să ajungă în cele din urmă la Guvern. În acest context, Hathazi a amintit că există şi „remarcaţi“ care nu au fost niciodată la Revoluţie, cu toate că au certificate şi primesc indemnizaţia. „Un exemplu clar, cu care puteţi să mă citaţi, este cel al lui Vasile Bran, care a obţinut certificatul în baza depoziţiilor unor martori, cu toate că nu a participat la evenimente“, a declarat Hathazi. Fostul parlamentar Vasile Bran nu a putut fi contactat pînă la ora închiderii ediţiei.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: