Zbor nemaivăzut la Braşov

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: » Camelia ONCIU, 15.09.2007

* În aceste zile, la Dumbrăviţa, pot fi observate cele mai mari colonii de berze negre şi egrete mari care au poposit vreodată în Transilvania * Aflate în plină migraţie de toamnă, păsările au găsit habitatul ideal în „Delta Braşovului“ şi nu dau semne că ar vrea să mai plece *

Pînă în Deltă sînt cam 600 de kilometri, adică o zi de mers. La Dumbrăviţa, ajungi într-o jumătate de oră. Şi totuşi, braşovenii nu ştiu de acest paradis al păsărilor. O adevărată deltă între munţi, o minune a naturii, cu care puţine locuri de pe Pămînt au fost binecuvîntate. Pe ochiurile de apă dulce în care se zbenguie peşti, e casa a mii de păsări sălbatice. Le vezi în stoluri impresionante, mici sau mari, albe, negre, colorate, aplecîndu-se după hrană, sau pur şi simplu odihnindu-se pe luciul apei sau în stufăriş. Unele se pregătesc să plece, continuîndu-şi lunga călătorie din Suedia către Africa. Altele rămîn peste iarnă. Au descoperit la Dumbrăviţa habitatul ideal şi, toamnă de toamnă, poposesc aici în timpul migraţiei. Un spectacol unic, pentru care occidentalii s-ar bate să prindă un loc bun de observaţie. Numai românii nu vin să vadă delta din munţi. Acum e vremea cînd cele mai frumoase şi mai multe păsări vizitează lacurile de la Dumbrăviţa. Faceţi-vă timp şi priviţi-le!

Au venit berzele negre

De cîteva zile, lacurile de la Dumbrăviţa au nişte vizitatori speciali: berzele negre. Au fost observate 17 exemplare. Veţi întreba: şi ce-i cu asta? Nici măcar nu-s multe. Sînt chiar foarte multe, barza neagră este o specie pe cale de dispariţie. Dacă, în Delta Dunării, stolurile sînt mult mai mari, în Transilvania, 17 berze negre la un loc constituie o raritate. „Au venit din centrul şi nordul Europei. Barza neagră are nevoie de apă mică, mîl în care găseşte uşor peşte mărunt. Anul acesta, din cauza răcirii timpurii a climei, heleşteul a fost golit mai devreme şi, astfel, populaţii însemnate de păsări iubitoare de apă mică sau de nămol, mai ales barza neagră, au făcut popas la Dumbrăviţa unde au găsit exact ce le trebuie“, spune Traian Ionescu (foto), preşedintele sucursalei Braşov a Societăţii Ornitologice Române. Cele 17 berze negre (chiar au aripile negre) nu se grăbesc să plece către Africa şi zona Mediteranei. Le mai putem vedea pînă dă îngheţul, poate chiar pînă în decembrie. Primăvara, vor trece din nou pe aici, în lunga lor călătorie către cuiburile din pădurile de fagi ale nordului.

Cum să observi o pasăre călătoare?

„Prin 1994, la lacurile Rotbav, erau vreo 50 de berze negre. Fiindcă aria de acolo s-a specializat mai mult în pescuit sportiv, berzele s-au mutat la Dumbrăviţa. Au fost ani în care erau colonii mult mai numeroase“, povesteşte Ionescu. Deocamdată, berzele negre de la Dumbrăviţa huzuresc pe lacurile asanate, unde găsesc din belşug peşti şi linişte. Nu le plac musafirii, dar pot fi păcălite, dacă te ascunzi în spatele sălciilor sau dîmburilor. La cea mai mică iţire a capului vreunui observator, îşi iau zborul şi, după cîteva ocoluri, se aşază în colţul opus al lacului. Cu un binoclu puternic sau lunetă, le poţi urmări fiecare mişcare, chiar şi de la 100 de metri, ca şi cum ai fi lîngă ele. De la delicatele gesturi ale capului, pînă la repezitele mişcări ale ciocului cu care prind peştele. Le poţi citi chiar numărul de pe inelele de plastic colorat cu care sînt marcate de către specialiştii ornitologi. Străinii le fotografiază, le filmează cu aparate performante. „Mai ales englezii iubesc barza neagră, fiindcă la ei nu există deloc“, explică Ionescu. Faţă de alte arii similare, Dumbrăviţa e un decor cu totul special. În aceeaşi imagine apar şi păsări, şi apă, şi stuf, şi munţi. Păsări rare, într-o îmbinare paradoxală a mai multor forme ale naturii. Aceasta e unicitatea deltei dintre munţi.

Mii de păsări, zilnic

Tot în aceste zile, Dumbrăviţa mai are ceva special de oferit privitorilor: cea mai mare colonie de egrete mari din Transilvania. Au venit anul acesta circa 80 de exemplare. Preferă Delta Dunării, unde sînt o prezenţă obişnuită. Totuşi, celor 80 de egrete le place la Dumbrăviţa. Anul trecut, au rămas aici şi peste iarnă. Faptul că egretele au cuibărit la noi e o premieră pentru Transilvania şi întreg lanţul carpatic. Delicatele egrete şi berzele negre sînt cele mai mari păsări din această perioadă. Dar nu sînt singurele. În afară de lişiţele care plutesc pe luciul apei, mii de păsări călătoare trec zilnic pe la Dumbrăviţa: raţe şi gîşte sălbatice (23 de specii), corcodei, fundaci, stîrci, pescăruşi, păsări de ţărm. Sînt şi păsări răpitoare: ereţi, acvile, ulii şorecari, viespari, şoimi. În ultimii ani au început să ierneze doi codalbi. „A fost şi un cormoran alb, dar cu el era o problemă. Făcea concurenţă altor păsări mîncătoare de peşte“, îşi aminteşte Ionescu. În această perioadă sînt mulţi fugaci mici, veniţi tocmai din tundra scandinavă. Aleargă cu o viteză uimitoare prin mîl. Dar cele mai multe sînt stolurile de rîndunele care zboară, prietenoase, aproape de oameni.

Spectacol fără spectatori

„În timpul migraţiei de primăvară, vedem alte specii: stîrc lopătar, raţe, ţigănuşi. Vara, cuibăresc stîrci pitici, buhai de baltă, corcodelul mare şi mic, stîrcul roşu şi cenuşiu, raţa mare, raţa roşie, raţa cu cap castaniu, eretele de stuf, găinuşa de baltă, lişiţa, cîrstelul de cîmp, piţigoiul pungar, sfrînciocul roşiatic, mărăcinarul mare, şi multe, multe altele“, spune prietenul păsărilor. La Dumbrăviţa, s-au identificat peste 200 de specii de zburătoare. Unele sînt incluse în directivele şi convenţiile internaţionale privind protecţia faunei. Societatea Doripesco, custodele complexului Dumbrăviţa, şi membrii SOR de la Braşov, se străduiesc să le ofere un habitat ideal. „Ne preocupăm ca golirea lacurilor să aibă loc la timp pentru a atrage călătoarele, s-au făcut o serie de amenajări, se supraveghează zona pentru a evita arderea vegetaţiei, braconajele, poluarea şi, mai ales, deranjarea păsărilor“, explică Ionescu, nemulţumit totuşi de un singur lucru: „vrem să atragem cît mai mulţi turişti, turismul românesc ar avea enorm de cîştigat. Deşi birdwatchingul este o atracţie deosebită a zonei, păsările de la Dumbrăviţa n-au avut niciodată spectatori români“. E păcat. Măcar elevii ar putea vizita delta dintre munţi, pentru o oră de zoologie adevărată. Iar noi, ceilalţi, pentru că nimic nu se compară cu o zi în imperiul păsărilor sălbatice.

Zonă importantă pentru Europa

Aria protejată are aproape 420 hectare, din care circa 180 ha reprezintă lacul de acumulare şi zona adiacentă, iar restul, complexul de heleştee şi alte terenuri învecinate. În anul 2003, lacul Dumbrăviţa şi un heleşteu au fost declarate arie naturală protejată de nivel local. Ulterior această suprafaţă a fost extinsă şi s-a format actuala arie naturală protejată de importanţă naţională. Zona are în prezent şi statut de Zonă Umedă de Importanţă Internaţională (Sit Ramsar), singura din Transilvania, fiind protejată pentru avifauna deosebită. Conform http://www.dumbravita-natura2000.ro, pînă la sfîrşitul acestui an, delta dintre munţi va căpăta statut de rezervaţie naturală de nivel european, ca Sit Natura 2000 (SPA).

Recorduri în Delta Braşovului

- Este singurul loc din Transilvania şi unul dintre puţinele din România unde stîrcul cenuşiu cuibăreşte în stuf.
- În anul 2006, aici a cuibărit egreta mare, acesta fiind singurul caz cunoscut din interiorul lanţului carpatic.
- Stîrcul roşu are cea mai mare populaţie cuibăritoare din Transilvania.
- Anual, aici poposesc circa 1% din populaţia adultă clocitoare central-europeană de egrete mari.
- Numărul maxim de gîrliţe mari observate pe zi a fost de 1.000 exemplare.
- Cei mai mulţi călifari albi observaţi într-o zi a fost de 80 de exemplare.
- Cele mai multe chirghiţe negre observate într-o zi a fost de 300 de păsări.
- Un exemplar adult de pescăriţă rîzătoare, observat pentru al doilea an consecutiv, reprezintă o raritate pentru Transilvania.

Ce alte minuni mai are Dumbrăviţa?

- Aici putem pescui: crap, caras, crap fitofag, ştiucă, biban, oblete.
- Plante rare şi protejate în România sau la nivel european.
- O mlaştină eutrofă şi turbării, rămăşiţe ale celor care ocupau acum mii de ani o parte a Depresiunii Braşovului.
- Vidra, specie protejată.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: