* În fiecare zi, Serviciul Relații cu Asociațiile de Proprietari verifică cel puțin o sesizare din partea proprietarilor de apartamente care-și bănuiesc președinții de ilegalități *
50 de controale au fost făcute la asociațiile de proprietari, în baza sesizărilor cetățenilor, în primele opt luni ale anului, de către inspectorii Serviciului Relații cu Asociațiile de Proprietari (SRAP) din cadrul Direcției Juridice și de Administrație Publică Locală a Primăriei. Raportat la numărul asociațiilor, de peste 2.000 la nivelul municipiului, pentru că nu toate sînt înscrise în baza de date a Primăriei, numărul controalelor poate părea mic. Asta pentru că nu toate sesizările și verificările care le urmează duc la programarea unui control. Există o procedură care trebuie urmată. În general, facem o verificare preliminară, iar dacă problema sesizată poate fi rezolvată în urma acestei verificări și nu descoperim probleme mai grave, nu mai este necesar un control, explică inspectorul SRAP, Corina Bucurenciu.
Sesizări și
la asociație
Controale preliminare se realizează zilnic, în urma sesizărilor cetățenilor, de multe ori, făcute direct Primăriei. Proprietarii trebuie să știe că nu orice sesizare trebuie făcută numai la Primărie. Potrivit legii, ei au dreptul să ceară și să primească în scris lămuriri și răspunsuri la sesizări chiar din partea președintelui sau administratorului asociației de proprietari. Numai în cazul în care aceștia nu răspund, ori răspunsul primit este considerat nesatisfăcător, proprietarii ar trebui să se adreseze Primăriei, a adăugat inspectorul SRAP. În plus, un control este declanșat de obicei atunci cînd există mai multe sesizări din partea membrilor unei anumite asociații.
Lipsă de
comunicare
Principala cauză a sesizărilor și controalelor efectuate o reprezintă, spun inspectorii SRAP, conflictele dintre președinții de asociații și membrii asociației, de multe ori, pornite dintr-o lipsă de comunicare ori de încredere a proprietarilor în președinți. Unii dintre președinți nu dau informațiile solicitate de proprietari; pe de altă parte, nici proprietarii nu sînt obișnuiți să folosească un ton amiabil. În plus, mai apare și o lipsă de încredere în președinți, deși, conform legii, oamenii i-au ales și tot ei au dreptul să renunțe la serviciile acestora, spune Corina Bucurenciu. Cetățenii solicită astfel controale de la Primărie pentru că nu consideră justă împărțirea la cheltuielile comune sau prețul la diferite utilități, pentru că nu doresc să plătească o contribuție la fondul de reparații sau - caz frecvent - pentru că nu înțeleg de ce banii din fondul de rulment nu se regăsesc într-un depozit la vreo bancă. Fondul pentru reparații trebuie plătit, deoarece părțile comune ale oricărei clădiri se deteriorează și trebuie refăcute. În plus, reparațiile trebuie făcute cu firme specializate, care emit chitanțe și facturi, pentru ca banii să poată fi justificați, nu cu persoane cunoscute în asociație, care chiar dacă știu să lucreze și uneori lucrează mai ieftin, nu pot emite documente justificative și nu pot garanta lucrarea, fapt care nu este numai incorect, ci și ilegal, explică inspectorul primăriei.
În ce privește fondul de rulment, acesta este obligatoriu să fie plătit deoarece din el trebuie acoperite facturile curente, ca să nu existe întîrzieri la plată. Din acest motiv, banii nu ar trebui să fie depuși în niciun cont, deși am sesizat și multe asociații ai căror președinți preferă să depună banii la o bancă sau la CEC și să încaseze dobîndă - lucru cerut și de unii membri ai asociației - în loc să plătească facturile curente care înregistrează penalități, spune inspectorul SRAP.
Controalele pot duce la anchete ale Poliției
Dacă, în general, controalele solicitate pentru repartiția cheltuielilor sau pentru diferențele ce pot apărea între contoarele de branșament la apă și suma contoarelor din apartamente nu se dovedesc întemeiate, verificările preliminare pot duce la descoperirea unor nereguli importante într-o asociație. Un caz celebru este al unei asociații de pe strada Carierei, unde nu exista niciun document și niciun registru. Nici registru de casă, nici chitanțiere, nici măcar listele de plată la întreținere, mai vechi de două luni, nu existau. În astfel de cazuri se ajunge la întocmirea de dosare de urmărire către Poliție și cu amenzi către președintele și administratorul asociației, a povestit Corina Bucurenciu. Amenzile pe care Primăria le poate da președinților de asociații sau asociațiilor sînt între 200 și 1.000 lei, iar pînă în prezent au fost aplicate peste 100 de astfel de amenzi. Nu cunoaștem suma exactă decît la sfîrșitul anului, însă puteam spune că în urma controalelor, chiar și fără amendă, activitatea asociațiilor se îmbunătățește, declară inspectorul SRAP.
În mod obligatoriu, în urma controlului, SRAP convoacă Adunarea Generală a proprietarilor, ocazie cu care le face tuturor cunoscute neregulile constatate și le solicită, dacă este cazul, adoptarea unor hotărîri prin care acele nereguli să fie eliminate.
Garanții mai mari pentru
administratori și cenzori
Odată cu intrarea în Uniunea Europeană, în organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari au apărut unele modificări, aduse de Legea 230/2007, care însă nu are normele de aplicare, deocamdată. Diferențe foarte mari față de vechea lege nu sînt. Cea mai importantă este aceea că au fost mărite garanțiile materiale pe care trebuie să le prezinte administratorul și cenzorul asociației de proprietari, de la unul-trei salarii, la nivelul rulajului mediu al unei luni în contabilitatea asociației. Legea nu cere în mod expres constituirea acestor garanții, lăsînd hotărîrea la latitudinea asociațiilor. Avînd în vedere suma de bani destul de mare, asociațiile pot opta fie pentru a nu constitui acele garanții, fie pentru administratori și cenzori care să accepte să constituie respectivele garanții, explică inspectorul SRAP.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!