Grupul de la Sinaia desfiinţează titularizarea

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: » Manuela NEGULESCU, 27.08.2007

* Dacă proiectul de lege a învăţămîntului dezbătut la Sinaia va trece de votul Parlamentului, cadrele didactice nu vor mai susţine un examen naţional, ci la şcoala sau liceul unde vor dori să predea * Copiii vor începe educaţia de la trei ani * Şcolile vor primi finanţare în funcţie de numărul de elevi

Un învăţămînt modern, compatibil cu cel din ţările Uniunii Europene, care să stimuleze perfomanţa şi să aibă ca obiectiv calitatea, unde dascălii să beneficieze de o lege care să le prevadă foarte clar drepturile şi obligaţiile, conduceri de şcoli şi inspectorate apolitice, care să lupte pentru interesele şcolii şi fonduri repartizate direct unităţii de învăţămînt în funcţie de nevoi şi costurile pe elev. Acestea sînt cîteva dintre obiectivele pe care ministrul educaţiei, Cristian Adomniţei, şi le-a propus prin noul pachet de legi privind învăţămîntul şi care au fost discutate săptămîna trecută, la Sinaia, de grupul de lucru format din experţi ai Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului (MECT) şi membrii sindicatelor naţionale din învăţămînt. Ministrul educaţiei ar vrea ca, astăzi, să fie discutată forma finală a noului pachet de legi privind învăţămîntul, astfel încît ultimele modificări să fie cuprinse în actul normativ ce va fi înaintat Parlamentului.

Fără examen de titularizare

În urma discuţiilor de la Sinaia, s-a propus, ca o măsură importantă pentru învăţămîntul românesc, ca şcolile să îşi selecteze personalul didactic prin concurs propriu. Astfel, fiecare şcolă în parte va putea, pe baza unui concurs, să-şi aleagă dascălii care vor urma să predea în şcoala respectivă. Dacă proiectul de lege a învăţămîntului propus de Cristian Adomniţei şi dezbătut la Sinaia, va trece de votul Parlamentului, cadrele didactice nu vor mai suţine un examen naţional, ci la şcoala sau liceul unde vor dori să predea. Depolitizarea sistemului de învăţămînt a constituit un alt subiect de discuţie pentru grupul de lucru de la Sinaia, care a decis transformarea inspectoratelor şcolare judeţene în direcţii judeţene deconcentrate şi transformarea personalului de conducere şi execuţie în funcţionari publici.

Educaţie de la trei ani

Tot la Sinaia s-a stabilit ca învăţămîntul preuniversitar să înceapă cu educaţia timpurie, astfel primele etape vor fi de educaţie ante-preşcolară de la naştere pînă la trei ani, după care urmează învăţămîntul preşcolar de la 3 la 6 ani. O veste bună este că această măsură nu se va aplica din anul şcolar următor, ci după ce se asigură treptat condiţiile necesare pentru ca învăţămîntul preşcolar să devină obligatoriu. Structura învăţămîntului preuniversitar va include educaţia timpurie (educaţie ante-preşcolară – 0-3 ani şi învăţămînt preşcolar 3-6 ani), învăţămîntul primar de cinci clase (clasa pregătitoare şi clasele I-IV), învăţămîntul secundar – inferior (învăţămînt gimnazial, care cuprinde cinci clase, respectiv V-IX) şi superior (învăţămînt liceal, care cuprinde 3-4 clase, respectiv clasele X-XII/XIII) şi învăţămîntul terţiar non-universitar (învăţămîntul postliceal cu 1-3 clase). Potrivit unui comunicat al MECT, experţii au mai stabilit că învăţămîntul liceal tehnologic şi învăţămîntul terţiar non-universitar vor constitui învăţămîntul profesional şi tehnic şi, potrivit proiectului de lege, învăţămîntul preşcolar, primar şi secundar inferior constituie învăţămînt obligatoriu. „În primul an de implementare a legii, învăţămîntul obligatoriu va fi de zece clase, începînd de la vîrsta de şase ani cu clasa pregătitoare, urmînd să se asigure treptat condiţiile pentru ca învăţămîntul preşcolar să devină învăţămînt obligatoriu“, se arată în comunicatul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului. Grupul de lucru întrunit la Sinaia a mai stabilit că accesul şi participarea la învăţămîntul liceal se generalizează şi este gratuită, iar un alt element de noutate îl constituie introducerea învăţămîntului confesional ca nou tip de învăţămînt, pe lîngă cel de stat şi particular. Potrivit specialiştilor, acesta poate fi organizat de cultele religioase recunoscute oficial.

Studenţii sînt nemulţumiţi

Întîlnirea de la Sinaia i-a dezamăgit pe studenţi. Aceştia sînt nemulţumiţi că în proiectul de lege a învăţămîntului supus dezbaterilor, ei nu mai au garanţia burselor, iar una dintre funcţiile cadrelor didactice, cea de lector, este din nou introdusă. Studenţii sînt supăraţi că în noua lege nu mai sînt incluse drepturile sociale, specificîndu-se doar că ei, studenţii, sînt membri în comunitatea academică şi că au anumite drepturi, fără a se preciza nimic despre subvenţii şi burse. Săptămîna aceasta, va avea o nouă întîlnire, unde vor fi reluate dezbaterile privind legea învăţămîntului universitar. Grupul de la Sinaia vrea să ajungă la un punct de vedere comun pe tema alegerii şi constituirii organelor de conducere a universităţilor şi a finanţării învăţămîntului superior, problema care i-a nemulţumit întotdeauna pe studenţi.

Finanţare în funcţie de elev

O altă problemă discutată în cadrul întîlnirii a fost cea a finanţării şcolilor. Astfel, finanţarea de bază, asigurată de la bugetul de stat, se realizează în funcţie de numărul de elevi sau preşcolari şi de costul pentru fiecare elev în parte. Ceea ce înseamnă că şcolile vor primi bani şi în funcţie de performanţele elevilor. Iar fondurile pentru finanţarea unităţii de învăţămînt, indiferent de sursă şi de tip, vor fi alocate direct unităţii de învăţămînt. Astfel, fondurile nu vor mai trece prin consiliile locale ca pînă acum, ci vor ajunge direct la şcoala care va prezenta proiectul de finanţare.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: