Fîntîna cu sirene

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: » Andrei PAUL, 22.08.2007

* Prin refacerea fîntînii, dar şi prin amenajările din zona Livada Poştei, perimetrul din centrul Braşovului şi-a recăpătat farmecul de la începutul secolului XX

Braşovenii au primit ieri înapoi una dintre fîntînile arteziene care au constituit emblema oraşului în urmă cu 100 de ani. „Fîntîna cu sirene“, sau „Fîntîna din parcul Rudolf“, din faţa Casei Armatei, a fost ieri inaugurată de primarul George Scripcaru, la capătul a mai bine de un an de cercetări şi opt luni de muncă efectivă la construcţia fîntînii. Fîntîna a fost dezvelită fără prea mult fast şi fără tăieri de panglici, însă sub privirile admirative şi vesele ale braşovenilor mai în vîrstă, aflaţi în trecere pe acolo, sau pur şi simplu curioase, ale celor mai tineri. A fost deschisă chiar şi o sticlă de şampanie, al cărei conţinut a fost vărsat, în parte, în apa proaspătă a fîntînii. La un moment dat, a apărut chiar şi un cuplu de braşoveni care verificau asemănarea dintre fotografia fîntînii din 1903 şi noul monument din parcul Rudolf, cel mai vechi parc al Braşovului. „Fîntîna este identică celei originale, şi au fost necesare trei încercări pentru a se putea ajunge la faza finală. Procesul a fost foarte complicat“ , a afirmat primarul George Scripcaru.
Fîntîna are o înălţime de 2,50 metri şi o circumferinţă de 4,80 metri. Grupul statuar este turnat din 3,2 tone de bronz. Potrivit autorităţilor, grupul statuar a costat 25.000 de euro, alte aproximativ 25.000 de euro fiind necesare pentru amenajarea soclului, staţiei de pompare şi a instalaţiei propriu-zise. Acum, prin refacerea fîntînii, dar şi prin amenajările din zona Livada Poştei, perimetrul din centrul Braşovului şi-a recăpătat farmecul de la începutul secolului XX.

De la simbol al oraşului, la topitorie

Fîntîna, spun specialiştii care au participat la construcţia ei, a fost întîi amplasată în faţa liceului „Andrei Şaguna“, pe la sfîrşitul secolului al XIX-lea. Pe la 1900, ea a fost mutată în parcul Rudolf, unde a rămas, din ce în ce mai degradată, pînă după Revoluţie. Apoi, hoţii de metale au dezmembrat-o bucată cu bucată, pentru a valorifica, într-un fel sau altul, bronzul din care a fost turnată. „Era o frumuseţe, fîntîna asta, cînd era. Că pe urmă au stricat-o. Cam prin 1900 şi ceva să fi fost ea construită, nu mai ştiu, că eram mai mititel, aveam vreo zece anişori pe vremea cînd fîntîna era nouă, eram străjer. Nu era chiar aşa, dar era frumos şi înainte. Ne jucam şi noi pe lîngă fîntînă, dar n-o stricam. Acum, lumea nu mai ştie să respecte lucrurile de artă. Sînt amintiri frumoase, şi obiectele astea nu cer de mîncare, doar că trebuie îngrijite şi respectate“, îşi aduce aminte Traian Jinga, un bătrînel trecut de 85 de ani, privind cu drag la fîntînă.

„E o fîntînă simbolică“

Unii o consideră un simbol al Braşovului şi îşi aduc aminte cu drag de vremea cînd, copii fiind, se răcoreau în verile fierbinţi în bazinul ei. Chiar dacă nu mai ştiu exact cum arăta. „E o fîntînă simbolică şi este foarte bine că s-a făcut, că aici era oricum o fîntînă. Aia veche parcă n-avea caii, era mai mică, nu avea capetele de leu şi nu era pe trei etaje, dar avea alea trei sirene. După Revoluţie, a fost furată bucată cu bucată, şi toată lumea s-a întrebat cum, că doar aici e Casa Armatei, nu e chiar sat fără cîini. Noi, copiii, îi spuneam fîntîna cu sirene, dar nu avea o denumire. Cînd era căldură, aşa cum este şi acum, caniculă, noi, copiii, veneam şi mai săream în apa din fîntînă, să ne răcorim. Iar cînd ne-am făcut mai mari, flăcăi, veneam aici, pe ghizdurile fîntînii, sau pe iarba din parc, şi cîntam la chitară, ne distram împreună. Asta, de prin ’46 pînă prin ’58. E o idee foarte bună că au făcut-o din nou şi mă bucur că domnul primar îşi ţine promisiunile“, spune Mircea Ştef, de 74 de ani.

Avizul de la Consiliul Judeţean nu a fost dat

Potrivit şefului serviciului „Amenajare drumuri publice şi siguranta circulaţiei“ din cadrul Primăriei, Gheorghe Drăgoi, tema de lucru a fost lansată în anul 2006, la iniţiativa primarului. „A urmat o perioadă de documentare la Arhivele Statului, unde am găsit fotografii şi istoricul acestei fîntîni, am făcut o selecţie de oferte pentru artiştii plastici care urmau să execute lucrarea. Din trei oferte prezentate, cea mai bună a fost a echipei din Bucureşti, care a avut o ofertă la jumătate din preţul cerut de cele două echipe din Braşov“, spune Drăgoi. Artiştii au modelat apoi din ceară elementele fîntînii - axul central, caii, farfuria mare, leii, nimfele, peştii, farfuria mică şi obeliscul din vîrf - apoi au turnat negativele în lut şi abia la urmă s-au turnat piesele din bronz. „Direcţia Generală a Artiştilor Plastici din Bucureşti a verificat negativele şi produsul final, apreciind că este într-adevăr la fel cu cea din fotografii. Am întîmpinat greutăţi de la Consiliului Judeţean, nu ne-a dat nici pînă acum avizul de principiu pentru autorizarea lucrării, cu toate că lumea este mulţumită, dar sperăm ca acum să nu mai fie probleme şi să primim acest aviz. Autorizaţie de construcţie nu era necesară, deoarece este o lucrare de restaurare, pe aceleaşi caracteristici tehnice ale fîntînii de dinainte, dar are nevoie de autorizaţie de funcţionare“, a explicat Drăgoi.

Fîntîni noi şi vechi

Primarul George Scripcaru nu este însă îngrijorat de eventualele greutăţi pe care le-ar putea face Consiliul Judeţean. „Toate lucrările şi planurile au fost făcute cu aprobarea şi felicitările de rigoare ale Ministerului Culturii şi Cultelor“, a declarat Scripcaru, adăugînd că fîntîna „este identică celei originale“. Primarul a declarat ieri că are de gînd să refacă şi alte fîntîni vechi din Braşov, odată cu construirea altora noi. „Ne vom apuca de fîntîna din Piaţa Sfatului, care va fi refăcută, apoi cea de la pietonalul din Valea Cetăţii, unde deja s-a reabilitat o parte. Vom înfiinţa alte fîntîni, la Gară şi la intersecţia calea Poienelor - Calea Bucureşti - bulevardul Saturn“, a spus primarul.

3,2 tone de bronz

* Fîntîna are o înălţime de 2,50 metri şi o circumferinţă de 4,80 metri. Grupul statuar este turnat din 3,2 tone de bronz, materia primă fiind obţinută printr-o sponsorizare a Remat Braşov. Potrivit autorităţilor, grupul statuar a costat 25.000 de euro, alte aproximativ 25.000 de euro fiind necesare pentru amenajarea soclului, staţiei de pompare şi a instalaţiei propriu-zise. Lucrările pentru acestea din urmă au început la sfîrşitul lui aprilie.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: