* În județul Brașov, oficial, sînt 396 de copii ai căror părinți sînt plecați la muncă în străinătate * Neoficial, numărul copiilor care își poartă singuri de grijă sau cresc din mila vecinilor e mult mai mare
În județul Brașov, există 298 de familii în care cel puțin unul dintre părinți este plecat la muncă în străinătate. În 170 de cazuri, ambii părinți au plecat să muncească peste granițe. Numărul copiilor ai căror părinți sînt plecați în străinătate este de 396 de copii. Acestea sînt însă cifrele oficiale, transmise de către comunitățile locale la direcția județeană. Numărul real al copiilor lăsați, fie în voia sorții, fie și în grija unor bunici care îi protejează, este cu mult mai mare.
Tot mai mulți și mai mulți părinți pleacă la muncă în străinătate, lăsîndu-și copii pe mîinile unor rude sau chiar ale vecinilor. Cei mai mulți pleacă fără acte legale și fără să declare dacă lasă vreun copil în urmă. Riscă, zic ei, tocmai pentru viitorul copiilor. Brașovenii care se duc cu forme legale la muncă peste granițe, sînt obligați însă de lege să declare la primăriile localităților de reședință în grija cui își vor lăsa copilul sau copiii. Mulți dintre ei preferă însă să ascundă acest fapt de teamă să nu fie împiedicați să plece, iar copiii lor, rămași uneori să-și poarte singuri de grijă, și chiar să mintă că acasă e totul în regulă, ajung să abandoneze școala sau, la fel de rău, să învețe doar legea străzii: hoția și golănia.
170 de familii
plecate la muncă
Potrivit unui bilanț realizat în primul semestru al anului 2007 de către Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Brașov, la nivelul județului există 298 de familii în care cel puțin unul din părinți este plecat la muncă în străinătate. În 170 de cazuri, ambii părinți au plecat să muncească peste granițe. Numărul copiilor ai căror părinți sînt plecați în străinătate este de 396. Acestea sînt însă cifrele oficiale, transmise de către comunitățile locale la direcția județeană, și nu este nici pe departe numărul real al copiilor lăsați, fie în voia sorții, fie în grija unor bunici care îi protejează: acest număr este cu mult mai mare. Cu siguranță că sînt mult mai mulți copii rămași singuri și ai căror părinți i-au lăsat în grija altor rude, dar nu putem ști cu certitudine, pentru că bună parte din cei plecați nu declară adevărul, a explicat Mihaela Maxim, director general al DGASPC Brașov.
Destine rătăcite
Aproape 94% dintre copii cu părinți plecați la muncă peste graniță se află în grija rudelor pînă la gradul IV. Din numărul cazurilor declarate cu copii ai căror părinți sînt plecați în străinătate, 80% au vîrsta cuprinsă între 10 și 17 ani. Potrivit aceluiași studiu, în primele 6 luni ale anului, la Brașov au fost semnalate 34 de cazuri de copii care au săvîrșit fapte penale, dar care nu răspund penal, pentru că sînt minori. Dintre aceștia, mai mult de 80% sînt copii cu vîrste cuprinse între 10 și 16 ani. Chiar dacă nu putem face o corelație argumentată între numărul copiilor ai căror părinți sînt plecați în străinătate și cei care au comis fapte penale, este posibil ca între copiii abandonați să fie și copii care au săvîrșit astfel de fapte, a mai precizat directorul general al DGASPC Brașov. Supoziția este însă posibilă, mai ales că în anul școlar care tocmai s-a încheiat, numai la Școala Generală nr. 23 din Brașov, de pildă, s-au semnalat cazuri în care copiii ai căror părinți erau plecați în străinătate au avut rezultate școlare foarte slabe. De asemenea, unii dintre cei cu absențe multe au rămas cu situațiile neîncheiate, sînt în situații de repetenție și chiar de abandon școlar.
Pe mîna cui
rămîn copiii
Tocmai efectele fenomenului exodului de părinți în străinătate, la nivelul Brașovului, este una dintre problemele pe care încearcă să le rezolve și Direcția Serviciilor Sociale (DSS) din cadrul Primăriei. Trebuie o atentă monitorizare a copiilor ai căror părinți pleacă în străinătate. Noi nu putem face acest lucru, pentru că nu ni se anunță plecarea și nu știm cîți copii au rămas în grija altor rude. Asta, pentru că cei care pleacă nu știu sau se fac că nu știu că au obligația să anunțe cui încredințează copilul în lipsă. Dacă ne-ar anunța, noi am fi înștiințați de aceste cazuri și am putea face vizite la domiciliu, astfel încît copiii să fie în siguranță și să se știe supravegheați. Este clar, că sînt sute de astfel de copii, susține Mariana Topoliceanu, director executiv la DSS. Ea a mai precizat că ar fi în interesul copiilor ca părinții să declare exact unde și cu cine vor locui, pentru ca ei să fie în siguranță.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!