Şcoală chinuită de fixurile miniştrilor

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: » Manuela NEGULESCU, 03.08.2007

* Noua lege a educaţiei susţinută de ministrul Cristian Adomniţei este gata să dea din nou peste cap învăţămîntul românesc şi viaţa elevilor

O nouă lege a educaţiei este gata să dea din nou peste cap învăţămîntul românesc şi viaţa elevilor. Încă o dată, mii şi mii de copii care aspiră la un loc în liceu vor deveni cobai pentru ambiţiile de afirmare ale unui nou ministru. Din 1999 încoace, aproape că nu este an în care miniştrii care s-au perindat la cîrma învăţămîntului românesc să nu schimbe ceva în evaluarea şi criteriile de admitere la liceu. Examenul clasic, în funcţie de pregătirea şi înclinaţiile copiilor, este de mult o amintire. După capacitate şi examen de admitere, capacitate şi repartizare computerizată, teste naţionale şi mereu alt calcul cu pondere de medii, începînd de anul viitor, susţine ministrul educaţiei, Cristian Adomniţei, admiterea în licee, care se va face după clasa a IX-a, ar urma să se realizeze, pe baza mediei calculate cu notele de la 18 teze cu subiect unic. Pentru că, spune el, testele naţionale ar fi „anacronice“. Numai că media tezelor, nu va fi suficientă pentru candidaţii la liceele „mai bune“, care vor da şi un examen. Va fi însă şi o repartizare computerizată, pentru ceilalţi absolvenţi şi restul liceelor.

Prima reformă

Prima reformă a învăţămîntului postdecembrist a venit în 1999, cînd ministrul de atunci, Andrei Marga, a încercat o primă schimbare a examenului de admitere în liceu. Astfel, în loc de admiterea clasică la liceu, a fost introdus un examen de capacitate pentru absolvenţii claselor a VIII-a. Abia în urma acestui examen, elevul primea o notă pe baza căreia se putea înscrie la liceul dorit. Sistemul de admitere la liceu era pe baza concursului de dosare. Examenul de capacitate avea un caracter naţional, iar absolvenţii clasei a VIII-a susţineau trei probe: la Limba şi literatura română, Matematică şi o probă de cultură generală din Istoria românilor sau Geografia României. Fiind o noutate în învăţămîntul românesc de după ’89, examenul de capacitate implica şi o responsabilitate mai mare din partea cadrelor didactice. Astfel, examenul de capacitate, îi testa atît pe elevi, dar stabilea şi valoarea şcolilor generale şi, implicit, cea a profesorilor. În judeţul Braşov, prima generaţie care a usţinut capacitatea a avut rezultate acceptabile, 75% dintre elevi reuşind să treacă cu bine de acest examen de care atîrna viitorul copilului.

Capacitatea s-a transformat în teste naţionale

Următorul ministru, Ecaterina Andronescu, a schimbat la rîndul ei modul de admitere la liceu. Astfel, pentru o admitere cît mai transparentă,susţinea ea, elevii susţineau capacitatea, dar erau repartizaţi cu ajutorul calculatorului pe baza notelor obţinute la capacitate şi în anii de studiu din gimnaziu. Anul 2004 a adus o nouă schimbare în învăţămîntul preuniversitar gimnazial. Alexandru Athanasiu, a schimbat Capacitatea cu Testele naţionale. Cam acelaşi lucru, dar altă denumire. Tot din 2004, media gimnaziului a reprezentat 50% din rezultatul ce a contat pentru repartizarea computerizată, de unde pînă atunci constituia 75% din medie. În urma primei evaluări de acest gen, 78% dintre elevii din ţară au reuşit să promoveze testele naţionale. În judeţul Braşov, 78,67% dintre elevi au trecut cu bine de primele teste naţionale.

Testele naţionale de vînzare

La niciun an, un alt ministru al educaţiei, Mihail Hărdău, vine cu ideea ca testele naţionale să fie înlocuite de tezele unice, teze care să fie susţinute de elevi începînd cu clasa a VII-a, iar notelor obţinute să cîntărească la admiterea la liceu. Ideea sa nu s-a concretizat, însă în perioada în care ministrul a fost la conducerea ministerului, a avut loc un incident care a demonstrat lipsa vigilenţei şi a importanţei învăţămîntului românesc. În vara anului 2006, au apărut, pentru prima oară de cînd se susţineau examenele naţionale româneşti, dovezi clare despre vînzarea subiectelor de examen.

Testele naţionale devin teze unice

Ideea de a elimina testele naţionale este susţinută acum şi de Cristian Adomniţei, actualul ministru al educaţiei, care consideră testele naţionale ca fiind examene anacronice. El a propus o nouă reformă a învăţămîntului prin care doreşte înlocuirea testelor cu tezele cu subiect unic, începînd cu anul şcolar 2007-2008. După clasa a noua, ultima din învăţămîntul gimnazial, pentru admiterea la liceu va conta media notelor de la tezele unice. Astfel, vor exista două teze obligatorii cu subiect unic, la limba română şi la matematică. În plus, elevii vor susţine o serie de teze diferenţiate, care se vor da cîte una pe semestru, la materii diferite. La final, se face o medie între cele 18 note de la tezele cu subiect unic, care va reprezenta nota de absolvire a ciclului de învăţămînt gimnazial. Dar elevii care aspiră la un liceu mai bun, nu vor scăpa totuşi de examenul de admitere. Admiterea la liceu se va face în funcţie de nivelul liceului. În prima etapă, se va da şi un examen de admitere pentru o selecţie mai strictă la liceele bune, iar în cea de-a doua etapă, repartizarea computerizată la celelalte licee pe baza notei de la tezele cu subiect unic.

Tezele unice vor favoriza şi mai mult meditaţiile

Importanţa care se va da tezelor unice va duce, implicit, la creşterea pieţei meditaţiilor. Atît profesorii cît şi părinţii consideră că noua schimbare din sistemul educativ nu este inspirată şi nu va evalua corect şansele copiilor la admiterea într-un liceu.
„Sînt prea multe schimbări, iar copii nu mai ştiu ce să facă de la un an la altul. Cu siguranţă şi piaţa meditaţiilor va creşte considerabil. În plus, nu este o soluţie pentru că, în unele şcoli se predă mai bine, în alte părţi mai slab, şi se vede asta şi acum, din notele de la teste în comparaţie cu mediile de absolvire“, crede Mariana Epure, un părinte de elevi de gimnaziu. Chiar şi profesorii consideră că acest nou sistem de admitere în învăţămîntul liceal îi va defavoriza chiar pe elevii de la şcolile bune din mediul urban. „Nu este aplicabil sistemul. Această nouă reformă îi va defavoriza pe cei de la oraş pentru că în şcolile din mediul rural, supravegherea la teze nu este aşa strictă şi chiar şi modul de corectare este mai lejer. Nici cu testele naţionale nu eram de acord, pentru că era un mare stres pentru copii, dar trebuie să se găsească o metodă astfel încît tezele să nu semene cu testele naţionale“, crede Eliza Trofin, profesor de Limba română.

Tezele unice au adus rezultate mediocre

* În acest an, prima generaţie de elevi de clasa a VII-a au susţinut tezele cu subiect unic. În judeţul Braşov, din cei peste 5.000 de elevi care au susţinut tezele cu subiect unic, doar 52,7% au reuşit să obţină minim nota 5 la teza cu subiect unic de la matematică. La Limba şi literatura română au promovat peste 68% dintre elevii braşoveni. În schimb, la testele naţionale din acest an, aproape 80% dintre elevi au reuşit să ia peste nota 5 la toate cele trei probe de concurs.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: