Hărţuit politic de Căncescu

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: » Andrei PAUL, 25.07.2007

* Primarul George Scripcaru a dat, ieri, publicităţii note întocmite de preşedintele Consiliului Judeţean, prin care Căncescu cerea controale asupra majorităţii lucrărilor de infrastructură pe care municipalitatea le face în Centrul Vechi

„Există o presiune fantastică peste şefii unor instituţii publice pentru a lua măsuri împotriva Primăriei şi Consiliului Local, din partea domnului Căncescu“, a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă primarul George Scripcaru. El a făcut publice o serie de acte prin care dovedeşte că Aristotel Căncescu, preşedintele Consiliului Judeţean, a sesizat mai multe instituţii centrale ale Statului în legătură cu lucrări executate de municipalitate pe domeniul public al Braşovului. De exemplu, în „nota“ adresată Inspectoratului de Stat în Construcţii, cu recomandarea „ptr. Dna Ana Dorina Isopescu (directorul instituţiei, n.r.)“, preşedintele Consiliului Judeţean reclamă lucrări „executate fără autorizaţie de construire“ de tipul supralărgire stradală, montare pavele, asfaltare carosabil şi înlocuire reţele edilitare pe străzile centrale ale oraşului. Ţinte au fost şi cele trei sensuri giratorii de la Poarta Ecaterina, Casa Armatei şi Strada Lungă. Primarul crede că toate şicanele puse la cale de Căncescu au rolul să-l blocheze, pentru a nu mai face nimic pentru Braşov. „Eu le spun că n-o să mă blocheze ei pe mine să fac ceea ce trebuie să fac în oraşul ăsta şi bine ar fi să se apuce şi ei să facă ceva în acest judeţ, unde avem o situaţie dezastruoasă“, precizează Scripcaru.

„Îl deranjeajă că se face“

„Nota“ a fost trimisă prin fax chiar de la cabinetul preşedintelui Consiliului Judeţean pe 13 iulie, cu doar patru zile înainte ca Aristotel Căncescu să trimită un comunicat de presă în care îşi manifesta „regretul“ că buna colaborare în administraţiile Braşovului nu mai poate continua şi în care se victimiza în faţa acţiunilor primarului Scripcaru.
„Îi aduc aminte domnului Căncescu că reţelele utilitare nu le înlocuieşte Primăria, ci fiecare companie în parte. Eu cred că este un lucru bun că se face asta. În plus, asfaltul trebuie reparat, din cînd în cînd, sau cel puţin eu aşa mi-am propus de cînd am ajuns primar. Pavelele iniţiale sînt montate de vreo zece ani de zile, iar supralărgirea stradală e aprobată de pe vremea primarului Moruzi. Este rău că s-au înlocuit reţelele utilitare pe Republicii, vechi de 45 de ani, şi că reţeliştii şi-au îngropat cablurile şi că Strada Republicii este acum reparată şi plăcută la vedere? Potrivit legii, după ce desfaci o stradă şi înlocuieşti o reţea, trebuie să aduci strada la starea iniţială. E drept, că n-am reuşit s-o fac aşa, cu denivelări şi stricată cum a fost. Probabil că pe acest domn îl deranjează toate astea şi nu se simte bine“, a declarat Scripcaru.

„N-o să mă blocheze nimeni“

Primarul a mai afirmat că Aristotel Căncescu „nu cunoaşte nici măcar despre ce este vorba“, deoarece „la toate aceste lucrări există autorizaţii şi avize“ obţinute de către cei care au iniţiat lucrarea respectivă şi care au fost cu investiţia. „Noi nu am făcut decît să eliberăm autorizaţiile de construire în baza avizelor obţinute de aceştia. Chiar şi pentru faţada de la Partidul Democrat există autorizaţie“, spune primarul Scripcaru, considerînd acţiunea preşedintelui Consiliului Judeţean „o mostră din cum înţelege domnul respectiv să abordeze ceea ce se face şi cum înţelege dumnealui să facă politică, prin instituţiile statului, pe care le foloseşte din postura de om politic“.
În plus, spune primarul, în urma notelor preşedintelui CJ, la Primărie au venit echipe de control inclusiv de la Ministerul de Interne şi Ministerul Culturii, cerînd documentele pentru lucrările despre care s-a vorbit sau ca să-l „ancheteze“ pe primar pentru că nu vrea să vîndă spitalul Mîrzescu. „Nu ştiu ce legătură are Ministerul de Interne cu o decizie a Consiliului Local, care este o instituţie publică aleasă şi care a decis pe un bun aflat în proprietatea municipiului. Dacă doreşte cineva să conteste această hotărîre, nu are decît să se adreseze instanţelor judecătoreşti“, a lansat invitaţia primarul.
„Chestiunea aceasta e ori necunoaştere, ori răutate, ori ceva ascuns, în sensul că doar-doar se va găsi un nod în papură să-l blocăm pe primar, să nu mai facă. Asta am înţeles că se întenţionează la două-trei partide din Braşov. Eu le spun că n-o să mă blocheze ei pe mine să fac ceea ce trebuie să fac în oraşul ăsta şi bine ar fi să se apuce şi ei să facă ceva în acest judeţ, unde avem o situaţie dezastruoasă“, a mai spus primarul Scripcaru.

Ilegalităţi la Olimpia

Primarul Scripcaru a cerut la rîndul său preşedintelui Consiliului Judeţean să îi prezinte autorizaţiile pentru construcţiile de la baza Olimpia şi complexul Agrement de pe Aleea de sub Tîmpa. „Poate ne prezintă domnul Căncescu autorizaţiile de la Olimpia, unde a construit fără autorizaţie şi pe domeniul public, sau de la Agrement, unde de asemenea se lucrează fără autorizaţie şi încălcînd toate regulile. Şi sînt tare curios ce va face la Olimpia, unde există un şir întreg de ilegalităţi, inclusiv cu licitaţii, la care dacă nu iese cine trebuie, se mai ţine o licitaţie, ca să cîştige cine trebuie“, a mai declarat primarul George Scripcaru.

„Eu doresc ca Primăria să intre în legalitate în ceea ce priveşte lucrările pe care le-a realizat în zona istorică a Braşovului. Acestea au fost făcute fără avizul Consiliului Judeţean şi o parte din ele, fără avizul Comisiei pentru Monumentele Istorice. Prin controalele pe care le-am solicitat instituţiilor abilitate nu am urmărit o acţiune represivă împotriva conducerii Primăriei, în condiţiile în care Consiliul Judeţean este abilitat să amendeze autorităţile locale pentru construcţiile neutorizate, ci pur şi simplu am dorit punerea în legalitate a acestor lucrări. Am cerut Inspectoratului de Stat în Construcţii să intervină, deoarece în prezent există panouri publicitare amplasate în faţa monumentelor istorice, cum este cazul ecranului din faţa Consiliului Judeţean care ia toată vizibilitatea unei clădiri de referinţă pentru Braşov. În plus, există monumente precum Poarta Ecaterinei sau Bastionul Fierarilor, care nu sînt vizibile din cauza autovehiculelor parcate în faţa lor. Nu dorim conflicte cu Primăria, ci sîntem dispuşi să colaborăm cu municipalitatea pentru amenajarea unei parcări în zona istorică a Braşovului, fiind conştienţi că este nevoie de aşa ceva în Centrul Vechi. Cît priveşte întrebarea domnului primar referitoare la autorizaţia pentru lucrările pe care Consiliul Judeţean le-a efectuat la arena Olimpia, precizez că încă de acum şase luni am depus la Primărie documentaţiile pentru autorizarea lucrărilor de la Olimpia şi de la Agrement, însă nu am primit niciun răspuns.”
Aristotel Căncescu, preşedintele CJ Braşov

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: