20 sau chiar 25 de candidați pe un loc la o specializare a Universității Transilvania nu poate să fie decît un lucru îmbucurător. Mai puțin pentru părinții candidaților aflați în cursă. Greu de înțeles de ce aceste specializări, cum ar fi alimentația publică și turismul, dar și cea de relații publice și comunicare au fost introduse atît de tîrziu. Poate a fost nevoie să se constate scăderea numărului de candidați la drept, care a produs în acești ani mii de juriști, dintre care destui șomează, pentru a se lua decizia introducerii de specializări noi. Datorită tradiției tehnice, la Brașov a existat, și probabil va mai exista, o inerție destul de mare în privința creșterii ponderii facultăților umaniste în defavoarea celor tehnice, la care numărul de studenți a scăzut an de an pînă acum. E și firesc într-un fel, pentru că diminuarea numărului de locuri alocate specializărilor tehnice înseamnă totodată reduceri de posturi didactice, restrîngeri ale spațiilor utilizate ș.a.m.d. Și acest lucru chiar nu este deloc plăcut.
Ciudat este faptul că nu cred că există vreun studiu profesionist și o prognoză a modului în care va evolua piața muncii în viitorii ani și în perspectivă. Cred că acest lucru este vital pentru a nu spori numărul șomerilor cu diplomă, cum a fost inflația de ingineri înainte de 89 și de juriști după 90. În mod normal, lucrurile nu ar trebui să se facă arbitrar sau după ureche. Este vorba de viitorul unor tineri care pot constata, după ani de studiu și eforturi financiare, că diploma respectivă nu le folosește la nimic. Cel mult poate fi pusă într-un dosar, iar specializarea trecută în CV.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!
Cotidianul omului sïżœnïżœtos
