Nuntă la juni

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: » Camelia ONCIU, 23.07.2007

* Pentru prima dată după opt ani, junii braşovecheni au petrecut la o nuntă cu alai tradiţional

De opt ani nu s-a mai văzut nuntă tradiţională la junii braşovecheni. Cu trăsuri, cai şi straie specifice, cu strigături şi obiceiuri ca pe vremuri. Sîmbătă, braşovenii au avut ocazia să vadă pe străzile oraşului alaiul ca-n poveşti. Nu cu maşini scumpe, costume la patru ace şi rochii de firmă, ci în portul popular pe care-l vedem doar la marile sărbători ale junilor. Un adevărat spectacol al tradiţiilor păstrate de sute de ani în sînul comunităţii braşovenilor autentici. Monica şi Romică Ardeleanu, juni braşovecheni din tată-n fiu, şi-au dorit o nuntă tradiţională, după tipicul strămoşesc. Trecerea alaiului pe străzile oraşului a fost un adevărat spectacol pentru braşoveni, care s-au mirat să-i vadă pe juni şi altădată decît la sărbătorile cu care ne-au obişnuit. Pentru manifestare, junii au primit aprobare de la Primărie şi escortă din partea Poliţiei. A doua zi, braşovechenii au ţinut un alt obicei, Calea Mare, de data aceasta în haine obişnuite. Cît despre Romică şi Monica, nicicînd n-au fost mai fericiţi. Iar nuntaşii au jucat şi au petrecut două zile ca-n poveşti, dacă nu cumva mai petrec şi astăzi.

Alai cu trăsuri şi călăreţi

Monica şi Romică Ardeleanu, juni braşovecheni din tată-n fiu, şi-au dorit o nuntă tradiţională, după tipicul strămoşesc. Zis şi făcut. Au scos caii din grajduri, au mai închiriat alţii de la ceilalţi juni braşoveni, au făcut rost de trei trăsuri şi trei căruţe tradiţionale, iar nuntaşii au fost invitaţi să-şi pregătească straiele de sărbătoare. De dimineaţă, bărbaţii l-au ajutat pe mire să se bărbierească şi să se îmbrace. Apoi, alaiul s-a îndreptat către casa naşului, Mihai Moraru, care e şi preşedintele Asociaţiei Junilor Braşovecheni. Ritualul nunţii a inclus şi prezenţa vornicului, un fel de crainic al manifestării, care a avut sarcina să mulţumească gazdelor, să invite la joc sau să comenteze momentele importante. Naşa şi mirele s-au aşezat în prima trăsură. Naşul şi o domnişoară de onoare, în a doua. În a treia s-au instalat muzicanţii. În celelalte căruţe au stat părinţii mirilor şi nuntaşii. Fiecare trăsură a fost încadrată de cîte doi călăreţi. Şi astfel, alaiul a pornit către casa miresei, „pe care n-a văzut-o încă nimeni, ea întotdeauna trebuie să fie o surpriză“, după cum spune chiar naşul.

Negocierea miresei

Acasă la mireasă, nuntaşii strigă: „Poartă-te, mîndruţă, bine,/ Că vin junii pe la tine“. Înainte de a intra în casă, începe negocierea. Conform tradiţiei, mireasa trebuie cumpărată. Totul e o glumă menită să aducă bună dispoziţie, suma plătită fiind simbolică. Totuşi, junii braşovecheni au ţinut să respecte datina ca la carte. Aşa că părinţii miresei au adus la negociere o puştoaică. Negociatorii din partea mirelui au refuzat oferta politicos, recomandînd fetiţei să mai crească înainte de a se gîndi la măritiş. Atunci, a fost oferită o bătrînă îmbrăcată în mireasă. Nici aceasta nu a fost pe placul reprezentanţilor mirelui. A treia oară, în scenă a intrat chiar mireasa adevărată care a plăcut imediat tuturor şi a fost cumpărată fără prea multă tocmeală. Negocierea fiind încheiată, se cîntă „Ia-ţi, mireasă, ziua bună“. Apoi, nuntaşii pornesc către biserică. Aşezarea în trăsuri e diferită: în prima, naşul cu mireasa, în a doua, naşa cu mirele, apoi muzicanţii şi restul lumii.

Straie ca odinioară

După slujba religioasă, s-a mers la restaurant şi s-a petrecut pînă în zori. Bineînţeles, s-a jucat Hora Junilor, iar mirele a fost aruncat în sus şi prins de mulţime, întocmai cum fac la Pietrele lui Solomon. „În ziua de azi, astfel de nunţi sînt tot mai rare, pentru că e greu de procurat cele necesare unei nunţi tradiţionale: cai bine dresaţi, trăsuri. Chiar şi costumele populare sînt o problemă, puţine s-au mai păstrat. Iar din cauza caniculei, am renunţat chiar la unele piese, cum sînt căciulile din blană de oaie. Băieţii au avut laibăr, şpenţăr, cioareci, cizme şi, obligatoriu, tricolorul“, explică naşul. Trecerea alaiului pe străzile oraşului a fost un adevărat spectacol pentru braşoveni, care s-au mirat să-i vadă pe juni şi altădată decît la sărbătorile cu care ne-au obişnuit. Pentru manifestare, junii au primit aprobare de la Primărie şi escortă din partea Poliţiei. A doua zi, braşovechenii au ţinut un alt obicei, Calea Mare, de data aceasta în haine obişnuite. Cît despre Romică şi Monica, nicicînd n-au fost mai fericiţi. Iar nuntaşii au jucat şi au petrecut două zile ca-n poveşti, dacă nu cumva mai petrec şi astăzi.

Junii braşovecheni

* Societatea Junilor Braşovecheni a luat fiinţă în 1851, după cum spune chiar preşedintele ei. S-au mutat din Şchei în zona Braşovului Vechi, continuîndu-şi tradiţiile. În prezent, numără 55 de membri bărbaţi şi 7 femei. Cel mai bătrîn are 72 de ani, iar cel mai tînăr, 14 ani, cu încuviinţarea părinţilor, vîrsta de admitere în societate fiind de minimum 18 ani. Biserica unde-şi desfăşoară activitatea religioasă este Parohia Ortodoxă Braşovul Vechi I, unde există şi inscripţia: „Glorie eternă Junilor şi credincioşilor braşoveni, care-şi au jertfă pe altarul neamului şi bisericii strămoşeşti“. Ca element distinctiv, braşovechenii poartă pe cap, în loc de pălării, căciuli simple ţurcane, cu ţog (vîrf). Maialurile lor se desfăşoară la Foişorul din Braşovul Vechi (str. Cloşca), lîngă troiţă.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: