Dacã ai fi un strãin de loc ºi-ai pica în România în aceste zile, ºi evident ai bunghi ceva româneºte ca sã pricepi fierberea, ce-ai putea oare crede despre poporul de la gurile Dunãrii? Cã e un neam pierdut, de-ºi bate joc cu atîta patimã ºi apãsat de bãtrîni ºi de copii. Cã altceva ce-ai putea înþelege din imaginile unor octogenari necãjiþi, cãraþi în grupuri la Bucureºti de tot felul de filfizoni de partid care speculeazã fãrã jenã durerea pensiilor lor mizere. ªi ce altceva ai pricepe din apariþiile spilcuite ale unor alþi speculanþi, în stare sã bage în spital zeci de copii, numai ca sã ciupeascã, ºi vara asta, banul din afacerea cu tabere mizere ºi ciorbe îndoite cu salmonela.
Rana este însã mult mai adîncã. ªi nu trebuie sã fii strãin de loc, picat din întîmplare în þara de la gurile Dunãrii, ca sã trãieºti senzaþia cã doar un neam pierdut îºi bate joc, vîrtos ºi apãsat, de cele mai vulnerabile fiinþe, copiii ºi bãtrînii. ªi nu e vorba, aici, doar de cîteva tabere jegoase în care niºte sindicate protejate în anonimat îºi îngroaºã burdihanul nesimþit dintr-o biatã vacanþã pentru puºti. ªi nici de rãzboiul în toi al pensiilor care se rotunjesc chinuit, doar ca sã mai spele electoral obrajii îngroºaþi de nesimþire ai politicienilor. Pensiile umilinþei de azi ºi viaþa la care sînt condamnaþi pãrinþii ºi bunicii noºtri sînt rezultatul inconºtienþei, prostiei, mitocãniei ºi lãcomiei politicienilor ºi guvernelor din ultimii 18 ani. Aceeaºi inconºtienþã, prostie, mitocãnie ºi lãcomie care au ucis ºi ucid copilãria unor întregi generaþii. Copii care vor fi atît de bãtrîni, de triºti ºi de speriaþi încît, în ziua cînd vor avea dreptul sã aleagã, vor dori doar sã fugã. Cît mai departe de þara care-ºi bate joc, cu atîta patimã ºi apãsat, mai ales de bãtrîni ºi de copii.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit �i de prietenii t�i!
Cotidianul omului s�n�tos
