Miza Mîrzescu

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: » Andrei PAUL » Mihaela PARGHEL , 29.05.2007

* Ieri, cu un vot la mustaţă, Consiliul Local a hotărît revocarea actului din anul 1942, iar Spitalul Mîrzescu revine în proprietatea Municipiului * Astăzi, pe ordinea de zi a Consiliului Judeţean se află tocmai proiectul de hotărîre pentru vînzarea spitalului Mîrzescu, de către CJ, care se consideră proprietarul clădirii

Consiliul Local a hotărît ieri revocarea donaţiei al cărei obiect a fost terenul actualului spital Mîrzescu, donaţie făcută de Municipalitate în anul 1942. Asta, cu toate că în contractul de donaţie se specifică în mod clar că „în cazul cînd terenul donat sau edificiile zidite pe el se vor folosi în alte scopuri decît pentru spitale, terenul donat va reintra de drept, fără vreo altă formalitate sau despăgubire, în proprietatea Municipiului Braşov“. Doar un vot a făcut diferenţa, iar hotărîrea s-a adoptat pentru că potrivit secretarului Municipiului, Nicolae Paraschiv, nu a fost o problemă de patrimoniu, ci o problemă care ţine strict de anularea unui act administrativ, ceea ce face suficientă adoptarea hotărîrii cu majoritate de 50% plus un vot.

Doar ca asigurare

Consilierii PD, sprijiniţi de independentul Vasile Kraila, au reuşit să adopte proiectul de hotărîre, în ciuda solicitărilor consilierilor PSD, PNL şi UDMR de a amîna luarea unei decizii. Discuţia ar fi trebuit să revină pe ordinea de zi după ce reprezentanţii Consiliului Local şi al Consiliului Judeţean s-ar fi aşezat la masa tratativelor pentru a cădea de acord asupra utilizării banilor pentru construirea unui nou spital la Hărman. Numai că, exact astăzi, pe ordinea de zi a Consiliului Judeţean, se află tocmai proiectul de hotărîre privind vînzarea spitalului Mîrzescu de către CJ, şi aprobarea caietului de sarcini pentru această vînzare. Primarul George Scripcaru a explicat că hotărîrea de ieri a Consiliului Local a fost necesară tocmai „pentru a avea o asigurare că nu se vor întîmpla lucruri neplăcute şi cineva să cumpere un imobil de la Consiliul Judeţean, imobil care nu aparţine de fapt Consiliului Judeţean. Sîntem şi mai siguri aşa că această clădire revine în patrimoniul municipiului, indiferent de ce vor alţii să facă. Ne luăm o măsură de siguranţă“. Practic, pentru „a nu se produce un prejudiciu iminent“, a explicat secretarul municipiului, Nicolae Paraschiv. Hotărîrea finală a fost de 14 voturi pentru anularea donaţiei, 10 împotriva anulării şi 4 abţineri. Votul a fost făcut nominal. Cele 14 voturi privind anularea donaţiei, şi revenirea clădirii Mîrzescu în patrimoniul municipalităţii, au aparţinut consilierilor PD şi lui Vasile Kraila, consilier independent.

„George, dragă, eu te înţeleg, dar...“

„Eu vreau să vă informez că o altă instituţie decît Consiliul Local s-a apucat să vîndă bunurile Municipiului. În actul acela de donaţie se spunea clar că pe acel teren va fi spital veci-pururi. Punct. Nimic altceva. Iar cine se gîndeşte să facă altceva acolo, face o greşeală, pentru că, de drept, fără nicio altă procedură prealabilă, această locaţie revine municipiului potrivit clauzei de retroversiune cuprinsă în contract, care este valabilă cît timp este valabil actul de donaţie. În cazul în care Consiliul Judeţean vrea să înstrăineze un bun donat de municipalitate în 1942 cu destinaţia spital, acţionează clauza de retroversiune, adică se revine la situaţia iniţială“, a explicat primarul George Scripcaru . El a mai spus că afacerea celor două spitale de la Hărman este o „mînărie“ şi că de fapt, preşedintele Consiliului Judeţean, Aristotel Căncescu, a blocat pe linie de partid un spital care ar fi trebuit construit pe un teren din Stupini, şi care primise şi avizul ministrului sănătăţii.
„Proiectul a ajuns la Ministerul Sănătăţii, a semnat chiar ministrul sănătăţii, iar domnul Căncescu s-a dus şi l-a blocat, pe principiul că ăla este un teren cu Scripcaru. Adică Scripcaru a făcut rău că a făcut un demers ca urmare a unei solicitări a Ministerului Sănătăţii, ca la Braşov să se construiască un spital chiar în Municipiul Braşov, şi nu în altă parte“, a mai precizat primarul. Scripcaru a declarat că a avut o discuţie cu ministrul sănătăţii, Eugen Nicolăescu, căruia i-ar fi prezentat problema: „Domnul ministru al sănătăţii mi-a spus «George dragă, eu te înţeleg, dar am o problemă cu preşedintele Consiliului Judeţean. S-a dus el la Biroul Permanent Naţional al PNL şi a rezolvat problema în structura de conducere a PNL». I-am spus că vindem bunuri publice ca să facem un spital privat, adică o afacere privată, a unor firme, lucru care nu este tocmai în regulă. Avem două spitale, preconizate a se construi acolo: unul dintre fonduri guvernamentale, pe programul Băncii Mondiale, public, şi unul privat, despre care vorbim noi acum. I-am spus domnului ministru Nicolăescu că nu este în regulă şi domnul ministru mi-a spus că nu-l interesează afacerile lui Căncescu, ci faptul că are un program pe care-l derulează în România, şi că la Braşov se va construi un spital“, a relatat Scripcaru discuţia cu ministrul sănătăţii. Scripcaru a mai spus că nu are nimic împotriva construirii unui spital, dar să fie în Braşov, iar dacă municipiul pune o parte din bani, atunci să decidă şi unde va fi locaţia spitalului.

CJ susţine că nu încalcă nicio clauză

Pe de altă parte, Consiliul Judeţean îşi susţine dreptul de proprietate asupra terenului şi asupra spitalului Mîrzescu, secţie a Spitalului Judeţean. Argumentul cuprins în referatul proiectului de hotărîre privind aprobarea vînzării Spitalului Mîrzescu, proiect care va fi supus aprobării azi, în plenul CJ, recunoaşte modul în care s-a făcut donaţia, dar susţine că de fapt clauza de retroversiune nu este încălcată. În documentaţia anexată proiectului de hotărîre se arată că prin vînzarea propusă, Consiliul Judeţean nu va schimba destinaţia donaţiei. Asta deoarece terenul donat s-a constituit ca element de patrimoniu, iar vînzarea înlocuieşte un element de patrimoniu, adică terenul, cu alt element de patrimoniu, respectiv suma de bani obţinută ca preţ al vînzării. Atît timp cît noul element de patrimoniu, banii, urmează aceeaşi destinaţie ca şi cel înlocuit, terenul şi construcţiile, voinţa donatorului nu este încălcată. „Soluţia se impune ca singura posibilitate pentru construirea unei unităţi spitaliceşti moderne, folositoare cetăţenilor deoarece păstrarea destinaţiei obiectului donaţiei privită la modul abstract nu mai corespune normelor şi cerinţelor actuale privind construcţia de edificii spitaliceşti“, se precizează în proiectul de horărîre.

CJ susţine că are dreptul să vîndă Mîrzescu

Consiliul Judeţean mai susţine că are tot dreptul să facă această vînzare a terenului şi a clădirilor de la Spitalul Mîrzescu, atîta timp cît există Hotărîrea de Guvern nr. 867/ 2002. Acesta prevede trecerea unor imobile din domeniul privat al statului şi din administrarea Ministerului Sănătăţii şi Familiei în domeniul public al judeţelor şi în administrarea consiliilor judeţene respective. În anexa la această hotărîre, la judeţul Braşov este cuprins, printre altele şi spitalul Mîrzescu. „Noi dispunem de o hotărîre definitivă şi irevocabilă din 2002 prin care spitalul este trecut în patrimoniul judeţului. Nu mai există nicio discuţie. Dacă administraţia locală nu vrea să respecte decizia magistraţilor, nu au decît, îşi asumă răspunderea pentru asta“, a declarat ieri preşedintele Consiliului Judeţean, Aristotel Căncescu . Consiliul Judeţean nu este însă întabulat ca proprietar în Cartea Funciară, în urma hotărîrii pe care îşi bazează raţionamentul.

Ce înseamnă retroversiune?

* „Orice fel de înstrăinare, schimbare de destinaţie duce în mod irevocabil la activarea acelei clauze de retroversiune care presupune revenirea imobilului respectiv în patrimoniul municipiului Braşov. Aceasta este obligatorie de drept. În momentul în care se hotărăşte înstrăinarea de orice natură sau schimbarea de destinaţie, nici nu se mai pune în discuţie dacă acel teren şi construcţia ridicată pe el mai rămîn acolo, ci ne revin de drept. Sub acest aspect, Consiliul Local îşi reconstituie de drept patrimoniul respectiv, fără a mai fi nevoie de vreo somaţie prealabilă. În această situaţie, Consiliul Local, care este apărătorul patrimoniului unităţii teritoriale respective, este obligat să îşi reconstituie patrimoniul cu bunul existent sub efectul sarcinii“, a explicat avocatul Sorin Grigorescu, consilier local.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: