Noua putere a votat împotriva braşovenilor

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: Andrei Paul, 08.05.2007

* În timp ce primarul George Scripcaru şi consilierii democraţi au venit ieri la şedinţa Consiliului Local îmbrăcaţi în tricouri prin care arătau că vor vota NU pentru demiterea preşedintelui, aleşii locali din noua coaliţie PNL-PSD-UDMR au votat cu NU pentru banii în plus la bugetul local

Consiliul Local s-a transformat ieri într-un cîmp de înfruntare politică. Deşi pe ordinea de zi erau subiecte care ţin de bunăstarea Braşovului şi a braşovenilor, aleşii locali care reprezintă noua coaliţie PNL, PSD şi UDMR au votat mai mult împotrivă sau sau abţinut „Am conlucrat atît de bine timp de trei ani şi sper să fim în continuare echilibraţi. Desigur că au fost şi probleme de ordin politic în votul de astăzi, dar şi cei de la PD au votat împotriva vînzării spitalului Mîrzescu în Consiliul Judeţean“, a recunoscut consilierul local PNL Paul Becheanu. Tot ieri, consilierii PD, primarul George Scricparu şi viceprimarul Adrian Gabor au venit la şedinţa de Consiliu purtînd tricouri cu sloganurile „Cetăţean suspendat“ şi „Eu votez NU“. Motiv pentru care, din start au apărut intervenţii ironice din partea foştilor colegi de alianţă.

Vot nominal

Consilierii celor două tabere s-au certat pe toată durata şedinţei ori s-au luat în rîs unii pe alţii. Şi primarul a avut parte de critici acide la care a răspuns fie cu ameninţări voalate, fie cu ironie sau seriozitate. Votul la cele 114 proiecte rămase pe ordinea de zi a avut parte de toată paleta de opţiuni, inclusiv vot nominal, la cererea consilierului local Sorin Grigorescu. Printre polemici şi persiflări, proiectele au fost votate cu mare greutate. Chestiunile comune au trecut cu unanimitate, dar cele importante, precum aprobarea rectificării bugetare, au obţinut doar majoritate „la limită“. A existat majoritate de două treimi în trei proiecte de patrimoniu, dar şi neîntrunirea majorităţii de două treimi pentru alte 11 proiecte de patrimoniu. Culmea, a existat un proiect la care a fost consens, prin abţinere în unanimitate.

Mîrzescu, sămînţa discordiei

„Ostilităţile“ în şedinţa de ieri a Consiliului Local au început odată cu propunerea consilierului PNL Maria Ghişe de a fi constituită o comisie a Consiliului Local care să analizeze modul în care se desfăşoară activitatea de publicitate pe teritoriul municipiului şi veniturile pe care municipalitatea le obţine din această activitate. A urmat apoi o a doua problemă care a produs iritarea consilierilor, cea legată de construirea spitalului de la Hărman şi vinderea spitalului Mîrzescu. Interpelarea a fost făcută de consilierul PNL Paul Becheanu, care a cerut primarului să-i prezinte în scris intenţiile sale în legătură cu construcţia spitalului şi implicit cu vinderea spitalului Mîrzescu. „Vreau să fac o interpelare şi aştept un răspuns scris. Vreau să ştiu dacă executivul Primăriei are altă poziţie faţă de cele trei hotărîri succesive ale Consiliului Local, care pînă la urmă s-au încheiat cu constituirea unei structuri juridice, împreună cu Consiliul Judeţean şi Consiliul Local Hărman“, a cerut consilierul Paul Becheanu.

Primăria nu vrea să vîndă spitalul

Vizat direct, primarul George Scripcaru a ţinut să dea pe loc răspunsul, chiar dacă a promis că-l va formula şi în scris. „Cu toţii ne dorim să avem un sistem sanitar funcţional, la standard european şi în condiţii bune pentru pacienţi, pentru că de aceea plătim taxe şi impozite la bugetul statului, şi subliniez la bugetul statului, ca statul să ne asigure dreptul la sănătate şi la educaţie, civilizat şi gratuit. La bugetul local plătim taxe şi impozite pentru alte lucruri. O să fac şi un răspuns în scris în 30 de zile şi vom vedea apoi ce mai e de făcut. dar pentru că tot discutăm de Mîrzescu, voi propune şi am identificat variante la bugetul local pentru ca municipiul Braşov să preia cheltuielile de administrare, de funcţionare şi de întreţinere de la spitalul Mîrzescu, la standardul la care trebuie să funcţioneze“, a precizat primarul Scripcaru, dînd de înţeles că nu are de gînd să accepte vînzarea spitalului Mîrzescu. Acest răspuns a stîrnit reacţii. În prezent, imobilul a fost scos la licitaţie de Consiliul Judeţean, deşi proprietarul clădirii este Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Mai mult, în actul de donaţie prin care clădirea spitalului a ajuns în proprietatea CNAS se precizează că dacă imobilul este înstrăinat sau i se schimbă destinaţia, acesta va reveni de drept fostului proprietar, adică municipalităţii braşovene. Cearta declanşată s-a tranformat în dispută politică şi a încetat abia cînd consilierul PD Paul Gonţea a cerut revenirea ordinii de zi. „N-am venit aici să facem lecţii de politică. Cînd am depus jurămîntul de consilier, l-am depus faţă de cetăţenii Braşovului, care ne-au ales, şi am promis că le vom respecta interesele. Dar noi ce sîntem acum? Nişte găinari?“, a spus, supărat, Gonţea.

Inspectorul şcolar general, împotriva investiţiilor în şcoli

Un alt moment tensionat a apărut la votarea rectificării bugetare de 23,206 milioane lei, adăugate bugetului general de 431,637 milioane lei, aprobat prin HCL 168/2007, pe vremea aceea cu unanimitate. Consilierul local Sorin Grigorescu a cerut vot nominal, iar disciplina de partid a fost mai puterrnică decît jena unora dintre cei care au votat împotrivă. Cele 11 voturi împotrivă au venit de la consilierii PNL, PSD şi UDMR. „În rectificarea de buget au fost cuprinse sume pentru organizarea referendumului, şi în condiţiile în care nu va fi votat acest buget, înseamnă că la Braşov, PNL, UDMR şi PSD se opun organizării acestui referendum. În al doilea rînd, este surprinzător pentru mine, ca primar, să constat că un inspector general şcolar să voteze împotriva alocării de bani pentru învăţămîntul din Braşov. Ceea ce înseamnă cheltuieli de funcţionare a sistemului de învăţămînt şi cheltuieli de investiţii pentru instituţiile de învăţămînt din municipiul Braşov, aprobate prin hotărîre de guvern. Sînt bani alocaţi de guvern pentru investiţii în domeniul învăţămîntului! Este bine atunci ca lumea să cunoască cine doreşte să se facă ceva în municipiul Braşov şi cine nu. Dacă aţi fi citit acest proiect de hotărîre aţi fi văzut despre ce e vorba. Să primeşti bani de la bugetul central, prin repartiţie bugetară, iar tu, consilier local responsabil, de la PNL, UDMR şi PSD, să votezi împotriva alocării de bani pentru investiţii în aceste domenii, în municipiul Braşov?“, s-a întrebat primarul George Scripcaru, adresîndu-se consilierilor care au votat împotrivă. Consilierul local PNL Carmen Tănăsescu, inspector general al Inspectoratului Şcolar Judeţean Braşov, nu a dat nici o replică. Prin votul celorlalţi consilieri, bugetul a trecut, chiar dacă la limită. Suma acordată municipalităţii braşovene de guvern, prin HG nr.300/30 martie 2007, priveşte 11 instituţii de învăţămînt braşovene, suplimentarea cheltuielilor de capital fiind de peste 4 milioane lei.

Împotrivă, dar cu măsură

Jocul de-a votul a continuat amestecat cu atacuri politice de ambele tabere. Totuşi, în probleme de interes comunitar, cum ar fi amenajarea unui sens giratoriu la intesecţia dintre Strada Zizinului şi Ocolitoare, unde numai săptămîna trecută au murit patru oameni în accident de circulaţie, şi în probleme de patrimoniu, cînd a fost necesară o majoritate de două treimi, consilierii s-au pus de acord. Astfel, dincolo de indicaţiile şefilor de partid, au fost votate trei proiecte privind vînzarea cotelor părţi de uz comun a trei blocuri către Mobila Sercom SCM Braşov, Tehnica SCM Braşov şi Munca Manuală SCM Braşov, adică fostele cooperative meşteşugăreşti. În aceste cazuri, singurii care s-au opus au fost consilierii PSD Minerva Gurgu, Ioan Ioniţă şi Gheorghe Atomei, alături de Maria Ghişe (PNL). La fel, a trecut şi un proiect care viza Grădiniţa nr 56, deşi alte zece proiecte vizînd dezmembrări de imobile nu au mai întrunit cele două treimi necesare aprobării.

Soarta CET, prinsă în jocul politic

* „Nu cred că lucrurile importante nu au trecut la vot şi nu au fost chibzuite. Chiar şi acolo unde ne-am opus, sau ne-am abţinut, în chestiunile legate de planul de urbanism, în unele chestiuni patrimoniale şi la rectificarea de buget, proiectele au trecut. Bugetul nu a fost negociat cu noi, dar oricum a trecut. Vor spune că s-a discutat la comisii, dar de fapt era gata votat. Iar în legătură cu CET-ul şi spitalul Mîrzescu, nu dorim ca tensiunile politice din preajma referendumului să pericliteze aceste decizii“, susţine liberalul Paul Becheanu, care a cerut ieri amînarea unei decizii în problema CET, deşi AGA CET a fost convocată deja în această săptămînă. „Nici referendumul, nici Tăriceanu, nici Băsescu nu au de-a face cu CET. Cer public membrilor AGA CET să aibă un punct de vedere în şedinţa din această săptămînă. Termenul stabilit pentru formularea punctelor de vedere ale partidelor a fost 23 aprilie“, a declarat primarul Scripcaru.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: