Revolta copiilor

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: » Camelia ONCIU, 17.04.2007

* Copiii de pe Strada Carpaţilor 59B au organizat un miting de protest * Ei cer ca spaţiul lor de joacă să nu fie stricat cu parcări şi construcţii

Lîngă un bloc de pe Strada Carpaţilor, peticul de verdeaţă pe care zburdau copiii e gata să fie distrus. Un edificiu cu 10 etaje urmează să se construiască pe gazonul verde, ştirbind şi din parcul de joacă al copiilor. Vreo zece puşti, nu mai mari de 12 ani, au fost primii locatari care au luat atitudine. Ei au ieşit în stradă cu pancarte, cerînd salvarea colţului de natură şi a locului de joacă. Copiii au mai făcut şi nişte afişe. Au desenat un cal, o veveriţă şi o vulpe pe iarbă. Şi nişte flori care spun „Vrem să trăim şi noi“. Au multiplicat afişul şi au pus cîte unul în fiecare cutie poştală. Picii s-au apucat şi de strîns semnături de adeziune la protestul lor. Au sunat la toate uşile din bloc şi le-au explicat adulţilor că spaţiul lor de joacă e în pericol. Adulţii, deşi n-au privit cu ochi buni transformarea de lîngă bloc, au dat din umeri.

Tot oraşul suferă schimbări urbanistice. Trotuarele sînt refăcute, garajele demolate şi înlocuite cu parcări, străzile se lărgesc. Braşovenii sînt încîntaţi să vadă cum, sub ochii lor, oraşul se transformă într-unul civilizat, modern, cu amenajări urbanistice utile. Dar cu ce preţ? În multe părţi ale Braşovului, s-a trecut la defrişarea spaţiilor verzi, şi-aşa insuficiente, pentru a face loc parcărilor atît de necesare acum cînd tot românul are maşină.
Lîngă un bloc de pe Strada Carpaţilor, peticul de verdeaţă pe care zburdau copiii e gata să fie distrus. Un edificiu cu 10 etaje urmează să se construiască pe gazonul verde, ştirbind şi din parcul de joacă al copiilor. Vreo zece puşti, nu mai mari de 12 ani, au fost primii locatari care au luat atitudine. Ei au ieşit în stradă cu pancarte, cerînd salvarea colţului de natură şi a locului de joacă.

Utilaje pe zona verde

Înainte ca adulţii să apuce să facă ceva, copiii de pe Strada Carpaţilor 59B au tras un semnal de alarmă. Zona verde de lîngă blocul lor urmează să fie distrusă. Au ieşit la joacă, aşa cum fac în fiecare zi, dar pe iarbă au văzut utilaje şi camioane. „Era luni cînd eu şi Betty am observat muncitorii. Am zis să spionăm, ca să aflăm mai multe“, îşi începe istorisirea Emilia Năstasă, o puştoaică de 11 ani. „Am auzit că vorbeau de un bloc, că spaţiile verzi vor fi parcări. Mi-am dat seama imediat că noi, copiii, n-o să mai avem parc. Le-am zis la toţi colegii şi ne-am supărat“, continuă Beatrice Petrariu, o fetiţă de 10 ani. Vestea s-a dus ca vîntul. Dar nu printre adulţi, care, deşi n-au privit cu ochi buni transformarea de lîngă bloc, au dat din umeri. Însă cei mici, vreo zece, au trecut la fapte. Şi au pus la punct, ca nişte oameni mari, o adevărată campanie de sensibilizare a opiniei publice.

„Mie îmi place la leagăn“

„A venit şeful muncitorilor şi ne-a dat la toţi oamenii din bloc nişte pliante cu blocul de 10 etaje care se va construi pe locul nostru de joacă. La parter, va fi salon de înfrumuseţare şi va avea şi parcare subterană“, spune Roxana Dochia, care, la 12 ani, a devenit şefa grupului de protest. „Noi trăim aici de 12 ani, de cînd ne-am născut. Aici ne jucăm de-a baba oarba, ascunselea, prinselea, capră nouă şi ţară, ţară, vrem ostaşi. Vrem să ne lase în pace locul de joacă“, protestează George Teodorescu, şi el tot de 12 ani. Cu toţii sînt elevi la Şcoala Generală nr. 23. „Mie îmi place la leagăn“, spune timidă şi mezina revoltaţilor, Ancuţa Dochia, de numai 6 anişori.

Miting la locul de joacă

Copiii şi-au dat seama că, prin distrugerea zonei verzi, nu numai jocul lor va avea de suferit. „Natura ne ajută, ne dă oxigen, plantele purifică minţile, cînd te simţi obosit e bine să te uiţi la verdeaţă“, explică Roxana. Perfect motivaţi să-şi salveze oaza lor de vegetaţie, au trecut la acţiune. Înarmaţi cu carioci, creioane colorate şi un bloc de desen, au desenat pancarte, ilustrînd, după cum s-au priceput mai bine, natura fără gunoaie şi fără blocuri înghesuite unul într-altul. Au scris cu litere de-o şchioapă: „Iubiţi natura! Nu o distrugeţi!“, „Protejaţi spaţiile verzi!“, „Faceţi-ne fericiţi!“, „Zîmbeşte alături de noi!“. Au ieşit cu ele la gardul care împrejmuieşte viitorul şantier. Cîţiva trecători s-au oprit să-i privească amuzaţi. Mamele care-şi dădeau copiii în leagăne, însă, i-au felicitat. Şi cu felicitările au rămas. Niciun adult nu i-a sprijinit în demersul lor civic, deloc copilăresc, de a ocroti spaţiile verzi.

Liste cu semnături

Copiii au mai făcut şi nişte afişe. Au desenat un cal, o veveriţă şi o vulpe pe iarbă. Şi nişte flori care spun „Vrem să trăim şi noi“. Au multiplicat afişul şi au pus cîte unul în fiecare cutie poştală. Au lipit şi pe stîlpi, dar un pensionar i-a certat. Cel lipit la scara blocului, desenat de prîslea Ancuţa, a dispărut, rupt de „alţi copii, mai mici şi mai răi“. Aşa că picii s-au apucat de strîns semnături de aderare la protestul lor. Au sunat la toate uşile din bloc şi le-au explicat adulţilor că spaţiul lor de joacă e în pericol. „Toată lumea ne-a susţinut şi a semnat. A semnat şi un nene care nu e de la noi, dar se odihnea pe bancă în parc. Vecinii au fost foarte trişti, dar ne-au zis că facem muncă bună. O doamnă ne-a zis că bine că ne-am mişcat noi, că bătrînii nu au curaj“, povesteşte curajoasa Roxana.

Muncitorii îi ignoră

S-au dus cu un afiş şi la muncitori. „I-am zis la şeful lor că vrem să-i arătăm afişul. El vorbea la telefon şi ne-a întors spatele. Pe urmă i-am zis la un muncitor că nu ne convine ce fac ei şi ne-a zis că el e plătit să facă ce i se spune, nu se pronunţă“, spune George. „I-am auzit cum spuneau că dacă nu e pămînt bun, nu mai construiesc. Dar normal că e bun dacă tot aici s-a făcut şi blocul nostru“, crede Emilia. „Au făcut găuri în pămînt. Au găsit argilă, nisip şi apă. Noi am auzit că e terenul unei doamne. A fost scos la vînzare pe Internet şi ea l-a cumpărat acum 11 luni“, spun copiii ce ştiu şi ei din auzite şi presupuneri. Duminică, nu era decît un muncitor la datorie. Păzea rulota şi camionul. „Eu sînt om de la ţară, nu mă băgaţi în asta. Nu eu răspund. Noi sîntem doar societate de forare. Am dat probe la 20 de metri şi am astupat gaura la loc. Atît“, le spune el copiilor strînşi la gard.

Adulţii i-ar susţine, dar n-au timp

Poate ştiu adulţii mai multe. Administratorul Sorin Chiriţă şi soţia acestuia, contabil-casier la asociaţia de proprietari, sînt de acord cu iniţiativa copiilor şi se declară la fel de indignaţi de distrugerea spaţiului verde, mai ales că şi ei au trei copii.
„Am umblat ani de zile pe la primărie cu cereri peste cereri pînă cînd, acum doi ani, ne-au amenajat spaţiul de joacă. Noi am îngrijit zona aceasta, sigur că nu sîntem încîntaţi să se construiască pe acest loc. Şi-aşa sînt blocurile unele într-altele, unul în plus mai lipsea“, mărturiseşte Chiriţă. „Noi am cerut amenajarea platformei de gunoi în vecinătate şi ne trezim cu şantier în loc“, spune şi soţia lui, îngrozită de ceea ce ar însemna pentru copii o construcţie în zonă: pericol de accidente, zgomot, mizerie.
Administratorul nu ştie care este regimul acelui teren. A auzit şi el că ar fi proprietatea cuiva, dar nu e sigur dacă nu cumva e domeniu public. „În acest caz, dacă primăria a concesionat, foarte rău că nu ne-a întrebat şi pe noi“.
Cît despre protestul copiilor, Chiriţă nu-i poate ajuta. „Preşedintele e la staţiune, eu n-am timp să umblu. Ar însemna să-mi iau 2-3 zile libere de la serviciu“.

Şi locuri de parcare, şi zone verzi

* „Unde este posibil, se amenajează şi acum zone verzi şi locuri de joacă pentru copii, între blocuri, în fiecare cartier“, explică primarul George Scripcaru
Primarul George Scripcaru spune că „ambele lucruri trebuie rezolvate“. „Trebuie să facem şi locuri de parcare, şi zonele verzi trebuie întreţinute. În prezent, sînt zone verzi folosite drept parcare, pe care nu le întreţine nimeni. Situaţia actuală este destul de grea pentru că atunci cînd s-au făcut construcţiile în Braşov, mai ales în anii comunismului, nimeni nu se aştepta la un număr atît de mare de maşini. Trebuie rezolvat şi acest lucru, ca să nu mai fie trotuarele utilizate ca parcări, iar carosabilul să fie blocat, sau maşinile să fie parcate pe spaţii aşa-zis verzi, dar de fapt lăsate pîrloagă. Asta în zonele deja construite. În zonele care urmează să se construiască, am prevăzut ca orice bloc nou să aibă în proiect şi locuri de parcare, la subsol. Pe spaţiul public, există deja proiecte de parcări sub sau supraterane care să descongestioneze traficul, şi să ofere siguranţă autovehiculelor şi posesorilor acestora. Gradul de motorizare a crescut în Braşov de la 25.000 la 150.000 de maşini astăzi, iar infrastructura a rămas aceeaşi“, spune primarul.

Deocamdată e nevoie de restricţii

Cît priveşte amenajarea unor spaţii verzi în zonele cu foarte mult beton şi asfalt, „aici vorbim şi de gradul de civilizaţie al cetăţenilor“, crede Scripcaru. „Cînd ne vom mai civiliza puţin şi oamenii vor începe să aibă grijă de ceea ce facem, poate că vom gîndi şi altfel de soluţii. Deocamdată trebuie să luăm măsuri şi să impunem restricţii sub acest aspect pentru că discutăm din perpectiva cetăţeanului, care nu înţelege să păstreze nici ceea ce are. Unde este posibil, se amenajează şi acum zone verzi şi locuri de joacă pentru copii, între blocuri, în fiecare cartier“, explică primarul.

Proiect pentru zona Crinului-Carpaţilor

Blocul de pe Carpaţilor se construieşte pe un teren privat. Iar primarul spune că „proiectul se încadrează din punct de vedere urbanistic, nu putem să-i interzicem omului să construiască pe proprietatea lui, dacă respectă legea“. În toată zona de la Crinului pînă în zona Carpaţilor există, potrivit primarului, un proiect de intervenţie între blocuri, cu tot ce înseamnă alei, trotuare, locuri de joacă, mobilier urban sau parcări.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: