* Reporterii Monitorului Expres au jucat rolul unor spioni urbani, aruncînd hîrtii pe Strada Republicii ºi urmãrind reacþiile trecãtorilor * Doar pensionarii i-au certat pentru proasta creºtere, poliþiºtii s-au fãcut cã nu vãd mizeria fãcutã cu bunã ºtiinþã pe asfalt
Începînd de luni, spionii urbani vor miºuna printre noi. Vor arunca hîrtii pe trotuar ºi ne vor urmãri reacþiile. Braºoveanul care va dovedi spirit civic ºi îi va atrage atenþia cã nu e frumos sã murdãreascã oraºul va fi premiat cu 100 de euro. Oare cîþi dintre noi vor merita aceºti bani? Le pasã braºovenilor de curãþenia spaþiilor publice? Vor lua atitudine? Ne-am propus sã fim noi primii spioni urbani. Reporterii Monitorului Expres au fãcut un experiment. Nu oriunde, ci pe Strada Republicii, cea mai aglomeratã arterã a Braºovului. În douã ore, doar patru persoane au tras-o de mînecã pe Roxana, atenþionînd-o sã ridice hîrtia ºi s-o punã în coºul de gunoi. Transpuºi în rolul spionului urban, reporterii au încasat injurii, au înregistrat priviri nepãsãtoare, dar au ascultat ºi adevãrate lecþii de bunã creºtere.
„Cine te-a învãþat
sã arunci pe jos?“
Ne-am înarmat cu cîteva cocoloaºe de hîrtie ºi un aparat foto. Pe Strada Republicii, la orã de vîrf, furnicar de trecãtori. Roxana aruncã prima hîrtie. Ghemotocul zboarã prin faþa a doi pensionari. „Hei, nu-i frumos! Ia hîrtia!“. Au aºteptat pînã ce Roxana s-a conformat ºi ºi-a cerut scuze. Mai îndulciþi de reacþia binevoitoare, s-au apucat sã-i dea sfaturi. „Curãþenia e o dovadã de educaþie. Eu pe copiii mei i-am învãþat aceste reguli. Totul pleacã din familie. Pe dumneata cine te-a învãþat sã arunci pe stradã hîrtii?“, a întrebat Vasile Bostan. Hotãrîm cã este momentul sã le dezvãluim adevãrul. Se lumineazã la faþã cînd aflã cã ziariºtii sînt interesaþi ºi de astfel de subiecte. „Nu m-am putut abþine, trebuia sã vã atenþionez. Eu umblu cu ambalajul în buzunar pînã acasã, dacã nu gãsesc niciun coº. ªi dacã erai turistã strãinã, tot te muºtruluiam“, mãrturiseºte Maria, soþia lui Vasile, doi pensionari care nu suportã sã lase nepãsarea sã treacã pe lîngã ei.
Douã bãtrînele curajoase
O nouã hîrtie aterizeazã lîngã prima, pe caldarîm. O tînãrã vede, dar trece mai departe, grãbitã. „Aþi vãzut-o pe domniºoara care a aruncat hîrtia? De ce nu i-aþi spus nimic?“ „ªi ce? Credeþi cã dacã îi spuneam, mã asculta? Sau nu fãcea la fel ºi data viitoare?“, se întreabã ea, convinsã cã orice intervenþie e de prisos. La urmãtorul gest al Roxanei, douã bãtrînele sar ca arse. „De ce ai aruncat hîrtia? Ia-o imediat!“. Roxana nici nu îndrãzneºte sã le contrazicã, atît de vehement le e tonul. Cînd aflã cã reporterii fac un experiment, se bucurã. Nu de articol, ci cã, pînã la urmã, hîrtiile vor fi strînse. „E un risc sã înveþi pe cineva regulile celor 7 ani de-acasã. Dacã intervii, îþi dã în cap“, se plînge Erna Niþã. Prietena ei, septuagenarã, Monica Zarma, îºi aduce aminte cã odatã, un nesimþit care aruncase gunoi pe trotuar a jignit-o: „Lasã-mã în pace, babo!“. Dar ele tot nu pot sta cu mîinile în sîn ºi, ori de cîte ori vãd asemenea incidente, îi apostrofeazã pe vinovaþi.
Nepãsãtori,
dar cu principii
Douã fete trec pe lîngã Roxana care tocmai a aruncat o hîrtie în faþa lor. Se uitã, zîmbesc ºi pleacã mai departe. „Eu nu mã bag, nu-mi place sã mã cert cu lumea“, îºi explicã una dintre ele nepãsarea, mãrturisind cã ea niciodatã n-a atras atenþia nimãnui, deºi vede zilnic oameni care murdãresc oraºul. Augustin Morariu s-a uitat urît ºi atît. L-am ajuns din urmã ºi l-am întrebat de ce nu a zis nimic cînd a vãzut-o pe Roxana aruncînd ambalajul de hîrtie. „Nici nu merita sã-i spun ceva, toatã generaþia ei este necioplitã. Degeaba se fac cursuri de educaþie civicã în ºcoli, n-au niciun efect. Singura soluþie e sã avem o armatã de spioni de la primãrie care sã dea amenzi grase, altfel nu se-nvaþã minte“, spune bãrbatul care n-a fost în stare sã rezolve pe loc o situaþie simplã, dar are în schimb viziuni legislative de mare profunzime.
Uniformele
trec agale
A trecut o orã. În mijlocul strãzii s-a strîns o grãmadã impresionantã de hîrtii. Trecãtorii le calcã, le ocolesc, le dau cu piciorul. Deodatã, apar niºte agenþi de pazã ºi protecþie. Ne pregãtim sufleteºte sã fim avertizate ºi sperãm sã nu ajungem sã încasãm amenda. Roxana aruncã hîrtia. Nimic, nicio reacþie. Au vãzut, dar ºi-au fumat mai departe þigãrile. Nu-i nimic, îi aºteptãm sã se întoarcã. Poate a doua oarã ne ceartã, cum ar fi normal. „Chiar aºa, în faþa noastrã?“, aruncã un agent vorbele, peste umãr. Nu ne vine sã credem, Roxana a scãpat basma curatã. Aproape cã i-a rugat sã-ºi facã datoria, aruncînd ostentativ mizeria în faþa lor. Dar cei care ar trebui sã nu ierte astfel de fapte nu s-au arãtat interesaþi. Ne desumflãm. Pe cine sã mai contãm cînd vine vorba de respectarea regulilor?
Dacã spui ceva, eºti înjurat
Mai, mai sã se iºte un scandal în mijlocul strãzii. O mãmicã tînãrã care îºi plimbã bebeluºul în cãrucior se aprinde cînd observã gestul Roxanei. Trebuie sã ne dezvãluim identitatea, altfel braºoveanca tinde sã-ºi piardã cumpãtul. „Da, fac scandal ori de cîte ori vãd asemenea gesturi. ªi cînd sînt pieton, ºi cînd vãd cum se aruncã gunoaie pe geamul maºinii. ªi cîte înjurãturi nu mi-am auzit! Numai poliþia comunitarã poate reglementa situaþia. Dar nu sînt destule patrule. Aº vrea sã dea mãcar o amendã, pînã acum n-am auzit de aºa ceva“, spune Oana Bucur, mãmica sensibilã la încãlcãrile regulilor bunei cuviinþe.
„Nu intrã
în atribuþiile
noastre“
Vrem sã plecãm. Am aflat cã doar pensionarii au curaj sã-i admonesteze pe braºovenii necivilizaþi. Dar agale, se apropie doi poliþiºti în uniforme albastre. Oare ei cum vor reacþiona? Roxana îºi reia rolul ºi aruncã hîrtii. Cei doi agenþi vãd, se strîmbã ºi trec mai departe. Fãrã un cuvînt. Alergãm dupã ei. „De ce nu luaþi atitudine în asemenea cazuri?“. „Nu intrã în atribuþiile noastre, noi sîntem Poliþia Naþionalã“, vine prompt replica. Unul însã recunoaºte cã ar fi trebuit sã spunã ceva: „Am fi putut s-o atenþionãm. De fapt, am putea face mai mult, dar noi abia acum aflat de la colegii noºtri de la Poliþia Comunitarã care sînt hotãrîrile Consiliului Local ºi încã nu ni s-au implementat instrucþiuni“, explicã celãlalt. „Soluþia este asigurarea curãþeniei cu ajutorul contravenienþilor care sã cureþe oraºul prestînd muncã în folosul comunitãþii“. Iar concluzia: „Am greºit, trebuia sã ne sesizãm, dar vã promitem cã pe viitor vom corecta greºeala“.
Strada
a rãmas curatã
În final, nu ne mai rãmîne decît sã strîngem recuzita experimentului nostru. Dar, ce-ar fi sã cerem concursul trecãtorilor? „Uitaþi ce mizerie e aici. Nu ne ajutaþi sã facem curat?“, le întrebãm pe cele douã domniºoare care ne privesc intrigate. Ce priviri! Ce zîmbete ironice! Nu s-a aplecat nimeni sã culeagã hîrtiile, în schimb, un tînãr a contribuit la înãlþarea mormanului de gunoi zvîrlind spre el un cotor de mãr. L-am luat ºi pe acela ºi l-am pus în coºul de gunoi. Strada a rãmas curatã. Vînzãtoarea de lozuri ne-a felicitat. Vînzãtoarele magazinelor din preajmã nici n-au observat. Dupã douã ore în care am testat spiritul civic al braºovenilor, am aflat cã nimãnui nu-i pasã de strãzile din buricul oraºului. Ce sã mai vorbim de cartiere? Se pare cã lãsãm curãþenia doar pe seama firmelor de salubritate. În faþa infractorilor bunei cuviinþe, sîntem nepãsãtori. Poate premiul de 100 de euro sã ne mai scoatã din amorþealã.
Unde se ascund spionii?
Cum ar fi ca atunci cînd atrageþi atenþia cuiva pe care-l vedeþi cã aruncã hîrtii pe stradã sã fiþi recompensat cu 100 de euro? Firma de salubrizare a oraºului va lansa la sfîrºitul sãptãmînii o campanie menitã sã educe ºi sã recompenseze cetãþenii Braºovului, care va avea exact acest subiect. Personajul care va împãrþi echivalentul a 100 de euro în lei braºovenilor „cu simþ de rãspundere“ se va numi „Spionul Urban“ ºi va fi, potrivit directorului societãþii, „un om simplu, îmbrãcat normal, care nu va ieºi cu nimic altceva în evidenþã decît prin faptul cã va arunca hîrtii pe stradã“. Campania Urban se va intitula „Ia atitudine!“ ºi va fi demaratã vineri, prin publicarea în media locale. Luni va fi prima zi în care „Spionul Urban“ se va afla pe stradã, gata sã facã gunoi, dar sã ofere ºi recompensa unui braºovean care nu se sfieºte sã-i atragã atenþia pentru asta. „Ideea pe care am mers este cã putem avea un oraº mult mai curat dacã luãm cu toþii atitudine împotriva celor care-l murdãresc. În felul acesta, banii cheltuiþi pentru curãþenie vor fi mai puþini ºi vor putea fi direcþionaþi pe investiþii - utilaje mai performante, coºuri mai frumoase, soluþie de ºamponat trotuarele ºi strãzile sau altele asemenea“, a declarat directorul Urban SA Braºov, Dan Ceauºescu. Potrivit directorului Urban, campania va dura 20 de zile, în fiecare zi fiind premiat un braºovean care apoi va apãrea în clipurile din media locale.
Amenzi usturãtoare
* Legea prevede amenzi usturãtoare în cazul în care Poliþia Comunitarã te surprinde aruncînd deºeuri de orice fel pe domeniul public. Potrivit Hotãrîrii Consiliului Local nr. 127/2005, sancþiunea pentru constatarea unei astfel de contravenþii este de la 200 la 500 lei pentru persoane fizice ºi de la 500 la 1.000 lei pentru persoane juridice, fãrã posibilitatea achitãrii unei jumãtãþi din cuantumul amenzii în termen de 24 de ore de la încheierea procesului-verbal. Potrivit purtãtorului de cuvînt al Poliþiei Comunitare, Marcel Chirilã, în luna ianuarie au fost aplicate 131 de amenzi contravenþionale potrivit hotãrîrii menþionate, totalizînd 7.400 lei. În luna februarie 2007, au fost aplicate 117 astfel de amenzi, în valoare de 9.500 lei, iar în aceastã lunã, pînã ieri, 70 de amenzi cu o valoare totalã de 5.220 lei. „Nu avem o evidenþã a numãrului de amenzi date pentru simpla aruncare a unei hîrtii pe stradã, însã cu siguranþã se aplicã ºi astfel de amenzi“, a precizat Marcel Chirilã.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit �i de prietenii t�i!