Din drag de limba rusă

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: » Camelia ONCIU, 19.02.2007

* Fără să-i oblige cineva, 30 de elevi de la Colegiul Naţional Andrei Şaguna s-au apucat să desluşească cu profesorul universitar Dimitrie Cazacu limba lui Dostoievski, dispărută de mai bine de 10 ani din şcolile braşovene

De 17 ani, limba rusă e tot în dizgraţie, fiind asociată cu aversiunea faţă de fosta URSS. Impusă cu forţa în şcoli, încă e confundată cu propaganda sovietică şi cu regimul comunist. După 1989, a fost scoasă din programa şcolară. Nimeni nu credea că vreodată cineva va mai dori să audă măcar o vorbă rusească. Surpriza a venit din partea tinerilor de 15-16 ani, care n-au nici nostalgii, nici înverşunare, ci doar dorinţa de a învăţa ceva nou. De cîteva luni, elevii de la Colegiul Naţional „Andrei Şaguna“ buchisesc în alfabetul chirilic, fără să-i fi obligat nimeni. Vin cu mare drag la cursurile profesorului Dimitrie Cazacu şi au descoperit că expresia „urîtă ca limba rusă“ nu are niciun temei.

O limbă în plus nu strică

30 de elevi de la Şaguna s-au apucat să desluşească limba rusă, dispărută de mai bine de 10 ani din şcolile braşovene. S-au înscris din curiozitate la cursul facultativ al profesorului Dimitrie Cazacu. Cîte două ore pe săptămînă, în fiecare vineri, sorb cu interes tot ce le spune „uciteli“ Cazacu. Profesorul care, încă de la primele ore, i-a făcut să prindă drag de limba proscrisă a „prietenului din Răsărit“. Tot povestindu-le despre istoria şi cultura din ţara lui Puşkin, elevii au descoperit că poporul rus nu-i de ici de colo, şi nu prea înţeleg de ce părinţii lor urau aşa de tare limba rusă. În bancă s-a aşezat şi o profesoară, dornică să-şi exerseze cunoştinţele din generală. Cu toţii vor să stăpînească rusa, convinşi că le va folosi în viitor. Ştiu şi engleză, şi franceză, şi spaniolă, dar o limbă în plus nu strică. Aşa că, de ce nu limba rusă?

Penurie de specialişti

Mentorul viitorilor vorbitori de rusă e bucuros să constate că tinerii de azi sînt din nou interesaţi de limba rusă. Dar e şi trist, văzînd că tot mai multe domenii necesită cunoştinţe de rusă, iar specialişti nu mai avem, pentru că învăţămîntul românesc n-a mai pregătit. „E nevoie de traducători, mai ales în relaţiile diplomatice. Orice instituţie liceală de înalt prestigiu în care se studiază dominant una-două limbi străine, trebuie să ofere posibilitatea studierii şi a unor limbi mai puţin tentante, dar cu valoare practică ridicată. Pentru asta, e nevoie de excelente modele, de profesori buni. Dacă nu-i avem, să-i aducem“, e de părere Cazacu. Vorbitorii de rusă sînt o rara avis. Dar societăţile ruseşti se înmulţesc în România. Şi nu în domenii dintre cele mai neînsemnate. Cazacu prevede un viitor strălucit celor care ştiu să desluşească rusa: „Cine vorbeşte engleza, germana şi rusa nu va fi niciodată şomer şi nici solicitant umil“.

O idee haraşo

„E o limbă interesantă, muzicală. Bunica vorbea rusă şi mi-am dorit dintotdeauna să învăţ şi eu. Acum, e o ocazie unică. Şi e pe gratis. Va conta în CV-ul meu, la angajare, s-ar putea să fiu singura care ştie şi rusă“, speră Ioana Bîlea, elevă în clasa a X-a. „E o limbă de viitor. Sînt ruşi care nu cunosc limba română, nici engleză. Eu aş putea să mijlocesc comunicarea. Rusa e mai grea, e mult diferită, dar o s-o învăţ“, mărturiseşte Daniel Bangălă, elev într-a XII-a, hotărît să-şi înceapă cariera în computere, la o societate rusească. Cel mai conştiincios ucenic e Cristina Doboş, profesor de geografie. „Am făcut rusa impusă, dar o redescopăr acum cu alt interes, cu plăcere, datorită domnului profesor“, spune ea, cu admiraţie pentru cel ce se autocaracterizează drept „un profesor vechi de modă nouă“.

„Rusul se înviorează cînd aude ruseşte“

Cursul a început în decembrie. Fără note şi examene. „Învăţăm cuvinte şi expresii, puţine, dar bine asimilate, mai ales ca pronunţie. Vorbim în cor“, explică profesorul. El crede că, în curînd, tot mai mulţi români îşi vor da seama că limba rusă e utilă. „Teoretic, cu engleza rezolvi orice, oriunde în lume. Pragmatic însă, e altfel. Poţi să-i vorbeşti rusului englezeşte, va înţelege, dar dacă îi spui ceva în ruseşte, se înviorează“, spune Cazacu, consilier la una dintre cele mai mari societăţi ruseşti în domeniul petrolier. Încîntaţi de interesul subit al şaguniştilor pentru limba vorbită la Moscova, oamenii de afaceri ruşi le-au promis o tablă electronică. „N-aş fi vrut să ne pomenim că tînăra generaţie care calcă pămîntul Rusiei şi descoperă valorile extraordinare ale acestei ţări ne întreabă: «Nouă de ce nu ni s-a spus nimic?». De aceea, îndemn copiii la acest efort cultural“, mărturiseşte profesorul.

La mare căutare şi în Vest

Limba rusă mai este astăzi studiată doar de către minorităţile lipovene. Dar şi aici s-a cerut masiv limba engleză. Universităţile pregătesc cel mult 20 de specialişti. Şi numărul traducătorilor buni s-a redus dramatic. Aşa se face că absolvenţii din Basarabia şi-au găsit repede slujbe la firme unde se vorbeşte rusa. Paradoxal, şi în Vest sînt căutaţi translatorii de rusă, şi tocmai pentru că sînt atît de rari, sînt şi cel mai bine plătiţi. În România, traducerea autorizată a unei pagini din rusă este de două ori mai scumpă decît cea din engleză. În Suedia, de şase ori. Şi totuşi, românii strîmbă din nas cînd aud vorbindu-se ruseşte. Mare greşeală. Multe axe, culturale, politice, tehnologice trec prin Rusia care nu mai e de mult aceeaşi „republică a sovietelor“. Elevii lui Cazacu au înţeles acest lucru înaintea politicienilor care ezită să reintroducă rusa în şcoli. De parcă ei nu tot la şcolile Moscovei s-au format. La facultăţile de limbă rusă din Polonia sînt cinci candidaţi pe un loc. Peste tot, rusa îşi recîştigă prestigiul pierdut. Putin a declarat 2007 anul limbii ruse. La noi, doar Şaguna a scos această limbă vie de pe linia moartă. Doar aici prejudecăţile au căzut. Spasiba, domnule profesor!

A iubi vine din rusă

* Limba rusă aparţine grupului slav oriental al familiei de limbi indo-europene. Este limbă oficială a Federaţiei Ruse şi are statut oficial la ONU. Circa 6% din cetăţenii UE vorbesc rusa. Limba rusă scrisă foloseşte alfabetul chirilic. Aproximativ 20% din fondul principal de cuvinte al limbii române este de origine slavă, printre care şi verbul „a iubi“.

Jumătate de miliard

* În limba rusă şi-au scris operele Dostoievski, Tolstoi, Puşkin, Turgheniev, Gogol, Lermontov, Cehov, Esenin. Din Rusia provin şi Mendeleev, Lomonosov, Lobacevski, Pavlov, Ceaikovski, Prokofiev, Mussorgsky, Stravinsky, Rimski-Korsakov, Rahmaninov Anna Pavlova, Kandinski, Karpov, Kasparov, Tarkovski, Gagarin. Dar tot ruşi au fost şi Stalin şi Lenin. Cazacu atrage atenţia: „e o idee grosolană să spunem că rusa e limba lui Lenin şi a lui Stalin. Rusa nu e a nimănui. E a tuturor celor ce o vorbesc“. Vreo 500 de milioane, după ultimele statistici de la ONU. Din care doar 145 de milioane locuiesc în Rusia. Uniunea Internaţională a Profesorilor de limba rusă are două sedii: la Moscova şi Washington. Mai mult, rusa a devenit obligatorie în aproape toate instituţiile de învăţămînt superior militar din Europa.

Istoria limbii ruse în România

* 1948 - Limba rusă e introdusă ca disciplină obligatorie de studiu. „S-au înfiinţat mii de catedre la care n-avea cine să predea. A apărut o specie nouă pe piaţa didactică: profesorul făcut în mare grabă. Ocupa catedre universitare şi în acelaşi timp îşi termina studiile la fără frecvenţă. A fost un act iresponsabil. Românii n-au primit cu simpatie limba ocupantului sovietic“, povesteşte Cazacu. Tot în acest an, s-a înfiinţat Institutul Maxim Gorki unde predau vorbitori nativi de rusă din Basarabia.
* 1952 - Noua sistematizare, după model sovietic, schimbă denumirea Braşovului în oraşul Stalin.
* 1953 - Introducerea în limba română a ortografiei slavizate. Are loc epurarea cadrelor didactice cu trecut „moşieresc“. Institutul Gorki s-a umplut de oameni politici pe posturi de profesori.
* 1958 - Retragerea trupelor sovietice, prosovieticii sînt înlăturaţi din conducerea partidului.
* 1963 - Se închid toate instituţiile prosovietice, limba rusă devine facultativă în învăţămînt. Oraşul Stalin redevine Braşov.
* După 1989 - Limba rusă a fost eliminată treptat din programa şcolară datorită dezinteresului elevilor. Profesorii de limbă rusă au fost nevoiţi să predea alte materii sau a doua limbă în care erau specializaţi.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: