Diploma saltă leafa

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: » Mihaela COJOCARIU » Andrei PAUL , 06.02.2007

* Statul obligă societăţile comerciale să acorde un salariu minim de 880 lei pentru absolvenţii de facultate, chiar dacă patronii nu au semnat Contractul colectiv de muncă

Fie că au semnat sau nu Contractul colectiv de muncă (CCM) la nivel naţional, toate societăţile comerciale sînt obligate să majoreze salariul minim brut al angajaţilor la 440 de lei, şi la un minim brut de 880 de lei lefurile angajaţilor cu studii superioare. Şi asta retroactiv, de la 1 ianuarie 2007, potrivit unei circulare trimise de Ministerul Muncii. Documentul a fost publicat în Monitorul Oficial pe 29 ianuarie 2007. Statul obligă doar societăţile comerciale să respecte Contractul colectiv de muncă (CCM) la nivel naţional, în timp ce salariul minim pe economie în sectorul bugetar rămîne de 390 de lei.

Noile grile de salarizare

Potrivit Contractului colectiv de muncă unic negociat la nivel naţional, venitul specificat pe documentele de muncă se calculează înmulţind salariul de bază minim brut negociat, care se ridică la 440 RON, cu valoarea coeficientului minim de ierarhizare, calculat în funcţie de gradul de pregătire al angajatului. Conform documentului, muncitorii necalificati şi cei calificaţi primesc coeficientul 1, respectiv 1,2 în timp ce personalul administrativ cu studii liceale sau postliceale se va încadra în intervalul 1,2 - 1,25. Salariul personalului de specialitate care a urmat o şcoală de maiştri sau studii superioare de scurtă durată se va calcula multiplicind valoarea salariului de baza cu 1,3 respectiv 1,5. Cel mai mare punctaj, respectiv coeficientul 2, îl vor primi persoanele încadrate pe funcţii pentru care condiţia de pregătire este cea de studii superioare. Deşi Contractul colectiv de muncă unic la nivel naţional, şi care va fi valabil pe anii 2007-2010, a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2007, puţini angajatori îi cunosc toate prevederile.

Calcule în orb

Contractul a fost semnat de sindicatele şi patronatele reprezentative la 26 decembrie 2006, şi a fost publicat în Monitorul Oficial, partea V nr. 5 din 29/01/2007. Prevederile sale privesc atît condiţiile de muncă, cît şi salarizarea, timpul de muncă sau acordarea concediilor. Salariul de bază minim brut negociat pentru un program complet de lucru de 170 de ore, în medie, este de 440 lei, adică 2,59 lei/oră. Toţi angajatorii vor fi nevoiţi să refacă, inclusiv pe ianuarie, toate contractele de muncă pentru angajaţii cu studii medii şi superioare şi să plătească impozite mult mai mari pentru noile salarii. Patronii au deja o mare neclaritate: care sînt profesiile pentru care trebuie să angajeze obligatoriu oameni cu studii superioare. Şi care sînt prevederile legale în cazul în care în unele meserii pot fi angajaţi oameni cu sau fără studii superioare.

„Multe firme vor falimenta“

Cei mai afectaţi de această majorare a salariului minim sînt patronii firmelor mici. Doru Dima, directorul Dima Consulting Group, care oferă management şi consultanţă firmelor intrate în Incubatorul de Afaceri Braşov, crede că noul contract colectiv de muncă va duce la falimentul multor societăţi, în special al acelora care folosesc forţă de muncă la negru. „Eu cred că este un lucru bun pentru că o să păstrăm specialiştii în ţară şi la un moment dat o să se facă ordine. Practic o să ne ducem acolo unde trebuie. Un proaspăt absolvent de facultate nu are prea multă experienţă. Salariul de 880 lei brut nici nu este prea mare. Eu nu cred că noul contract de muncă o să afecteze firmele care au angajaţi cu studii superioare, ci pe cei care nu plătesc salariile la vedere. Iar în ceea ce-i priveşte pe cei care au experienţă, dar nu au studii superioare, rămîne la latitudinea fiecărui patron dacă acceptă această situaţie sau nu. Oricum, salariul ar trebui acordat în funcţie de importanţa muncii în firmă şi dacă postul necesită o anumită pregătire superioară“, a declarat Dima.

Portiţele de scăpare

Alte voci spun însă că noua reglementare are două tăişuri, iar mulţi patroni vor prefera să renunţe la angajaţii cu studii superioare. Sau vor declara posturi care nu cer decît studii liceale, cu un coeficient de salarizare mai mic, dar îşi vor pune angajaţii să facă treaba ca şi cum ar fi salariaţi cu studii superioare. Se vor înmulţi de asemenea contractele cu „jumătate de normă“, iar restul banilor cuveniţi angajaţilor vor fi oferiţi sub diverse alte forme. Pe de altă parte, o parte dintre absolvenţii de facultate, care nu au nici experienţă, se tem că de acum îşi vor găsi şi mai greu locuri de muncă.

Industriaşii sînt mai optimişti

Constantin Zavarache, preşedintele Uniunii Generale a Industriaşilor din România Zona Centru, consideră că noul CCM este „o treabă foarte bună“, deoarece, în acest fel, tinerii nu vor mai fi tentaţi să părăsească ţara pentru un cîştig mai mare. Aurel Zaharie, directorul executiv al Oficiului Teritorial pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, consideră că ideea este bună, însă în practică nu este tocmai aşa. El consideră că relaţia dintre angajat şi angajator se stabileşte de comun acord între cele două părţi. „Foarte mulţi tineri ies pe bandă din facultăţi şi nu toţi au cu adevărat valoare. Dar dacă găseşti un tînăr de valoare, îi dai şi peste 880 lei. Însă nu poţi să-l obligi pe angajator să plătească o anumită sumă unui tînăr care nu are valoare. Nu mi se pare corect să se impună prin lege un anumit salariu pentru absolvenţi, ci să se lase la latitudinea angajatorului şi a angajatului, conform cu cererea şi oferta de pe piaţă“, explică Zaharie.

„Braşovenii şcoliţi au peste 1.000 de lei“

Adrian Oprică, consilier local şi preşedintele Organizaţei de Tineret a PD Braşov, spune că, în momentul de faţă, nivelul salarial pentru angajaţii cu studii de specialitate trece oricum de bariera de 880 de lei, cel puţin la Braşov. „În Braşov, de exemplu, salariul mediu al unei persoane specializate este în jur de 1.000 - 1.100 de lei. Nu cred că o astfel de măsură s-ar putea întoarce împotriva celor cu studii superioare, pentru că în următorii ani, cererea de locuri de muncă nu va fi o problemă pentru cei cu o anumită specializare, mai ales că va exista întotdeauna varianta unui loc de muncă în străinătate“, crede Oprică. Consilierul local consideră că noua lege ar putea pregăti terenul şi pentru aplicarea legii burselor private, prin care angajatorii vor acorda burse pe perioada studiilor unui număr de studenţi, iar cei care au primit această bursă vor fi obligaţi să se angajeze, după absolvire, la cei care le-au acordat bursa, pentru un anumit număr de ani, în schimbul unui salariu minim negociat. „Baremul de 880 lei vine tocmai să reglementeze acest salariu minim negociat, sub care nu se va putea coborî“, a adăugat Adrian Oprică.

Ministrul Barbu anunţă controale

* Gheorghe Barbu, ministrul muncii, solidarităţii sociale şi familiei, a declarat ieri că ministerul va recurge la controale „prin ştatele de plată ale societăţilor“ pentru a descoperi dacă se respectă noul CCM. El spune că inspectoratele teritoriale de muncă au primit instrucţiuni în acest sens şi le vor transmite angajatorilor pentru a nu greşi la încadrarea salariaţilor. În caz contrar, prima măsură ce va fi luată este ca angajatorii să aplice contractul retroactiv. Astfel, un salariat cu studii superioare care era încadrat cu un salariu brut mai mic de 880 de lei noi, aşa cum prevede noul contract colectiv de muncă la nivel naţional, poate să ceară angajatorului să-i plătească retroactiv pe luna ianuarie salariul mărit. Dacă angajatorul refuză, salariatul poate să sesizeze Inspecţia Muncii, care controlează aceste aspecte, în conformitate cu prevederile legii.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: