„Scrisoare a disperării“

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: » Simona SUCIU (A.P.), 24.01.2007

* Specialiştii braşoveni au trimis o scrisoare deschisă autorităţilor, prin care avertizează că asistenţa prespitalicească va muri dacă nu se vor lua rapid măsuri

Cîteva zeci de specialişti de la Ambulanţa Braşov au protestat ieri alături de colegii lor din ţară faţă de lipsa de dotări a serviciilor, dar şi faţă de un ordin de ministru care va intra în vigoare la 1 februarie şi care prevede înfiinţarea unor structuri paralele, gen SMURD. Angajaţii de la Ambulanţă sînt supăraţi că noile servicii mobile de urgenţă, reanimare şi descarcerare vor avea trei surse de finanţare în timp ce ei au una singură şi aceea insuficientă. În plus, ordinul de ministru prevede că paramedicii (care vor fi scoliţi între două şi patru săptămîni) vor fi pe picior de egalitate cu asistenţii, care au cel puţin patru ani de studii şi încă vreo cîţiva de experienţă. Federaţia Sindicală Naţională Ambulanţa a redactat şi o „Scrisoare a disperării“, pe care a înaintat-o tuturor autorităţilor statului, prin care avertizează că, dacă nu vor fi luate rapid măsuri, sistemul de asistenţă prespitalicească va fi distrus în şase luni.

Doar 12 ambulanţe funcţionale

Ordinul de ministru 1092 din decembrie 2006, emis de Ministerul Sănătăţii (MS) şi Ministerul Afacerilor Interne (MAI), care va intra în vigoare de la 1 februarie 2007, prevede că intervenţiile la cazuri se vor face doar cu un anumit tip de maşini. Nimeni nu a ţinut cont însă de numărul insuficient de ambulanţe. La Braşov, din 64 de maşini aflate în schemă, una singură nu a depăşit limita de 150.000 de kilometri şi doar 12 îndeplinesc cerinţele şi vor putea funcţiona după noile reguli. Cinci sînt de tip C (minilaboratoare de terapie intensivă), trei de tip B (urgenţă şi resuscitare) şi patru sînt dacii vechi. Serviciul de Ambulanţă al Judeţului (SAJ) Braşov abia face faţă solicitărilor cu aceste ambulanţe şi, de multe ori, specialiştii sînt nevoiţi să recurgă la trierea cazurilor. În plus, conform noilor reglementări, daciile pot fi folosite doar pentru transportul pacientului la spital. Pentru acest serviciu, Ambulanţa primeşte 8.900 de lei vechi/km, adică mai puţin decît un taxi, iar dacă asistentul merge la intervenţie şi ajută bolnavul, actul medical nu este decontat. Deşi SAJ Braşov aştepta înnoirea parcului auto cu cele şase ambulanţe nou-nouţe promise de ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, niciuna nu va ajunge în curtea instituţiei, pentru că licitaţia a fost anulată.

Finanţare supărătoare

Specialiştii de la Ambulanţă sînt supăraţi şi pentru că ordinul de ministru prevede înfiinţarea unor structuri paralele gen SMURD, care vor avea trei surse de finanţare, de la MAI, de la MS şi de la UPU. Ambulanţa, în schimb, primeşte bani doar de la Casa de Asigurări de Sănătate. Iar fondurile nu sînt deloc suficiente. Astfel, dacă la încheierea contractului se prevede un anumit număr de curse care să fie decontate, cele neprevăzute în document nu sînt plătite. De exemplu, se contractează 100 de curse pe lună, dar în realitate se fac 150. Se ajunge astfel la 450 de curse trimestrial, dar depăşirile, respectiv 50 de curse lunar, nu sînt decontate. Ambulanţa primeşte bani doar pentru 21 de intervenţii suplimentare şi nu pentru 150, pentru că aşa sînt dispoziţiile de la Bucureşti.

Structuri paralele

Specialiştii de la Ambulanţă mai au o supărare. Legată tot de înfiinţarea structurilor paralele, gen SMURD. Acestea vor fi deservite de paramedici din cadrul MAI, care vor urma cursuri de specializare de 2-4 săptămîni. Conform noului ordin, aceştia vor fi pe picior de egalitate cu asistenţii de la Ambulanţă care au patru ani de studii şi mulţi alţii de specializare. Tot noul ordin spune că pe ambulanţele de terapie intensivă (TIP C) pot lucra doar medici cu titulatura de specialist. Nu toţi doctorii de la Ambulanţă au acest titlu, deşi au ani mulţi de vechime. S-a cerut o echivalare, dar aceasta nu a fost aprobată de forurile sanitare de la Bucureşti. În schimb, MS preferă să aducă rezidenţi abia ieşiţi de pe băncile şcolii, care nu sînt însă instruiţi pentru medicina de urgenţă. Chiar şi aşa, anual îşi încheie pregătirea 100 de medici specialişti, dar cei mai mulţi preferă să meargă în spitale, şi nu la Ambulanţă. Practic, MS nu are de unde să angajeze specialişti.
La Braşov, deocamdată va funcţiona în continuare doar Ambulanţa, deoarece nu există acele structuri paralele. În celelalte judeţe au apărut deja probleme pentru că nimeni nu spune cum trebuie repartizate cursele, adică în ce situaţii intervin paramedicii şi unde merg specialiştii SAJ.

Protest în curte

Angajaţii de la Ambulanţa Braşov au protestat ieri în curtea instituţiei împotriva noilor prevederi. Oamenii şi-au spus nemulţumirile şi, pentru ca protestul lor să fie auzit, au pornit sirenele. „Ce se întîmplă acum este cronica unei morţi anunţate. Ministerul Sănătăţii a anulat licitaţia pentru achiziţionarea de maşini, ceea ce face imposibilă activitatea SAJ Braşov. Nu cerem salarii şi nici condiţii de muncă ci vrem să putem asigura în continuare o asistenţă de urgenţă prespitalicească de calitate. Pentru acest lucru avem nevoie de dotări. Am fi mulţumiţi dacă am primi măcar patru ambulanţe la Braşov. Dacă nu se va lua atitudine, oamenii vor rămîne fără asistenţă. Nu înţelegem de ce unii sînt favorizaţi şi alţii sînt defavorizaţi. Nu sîntem perfecţi în ceea ce facem, dar punem suflet şi le facem pe toate cum putem mai bine“, a declarat Rareş Cristea, lider sindical la Ambulanţa Braşov.

Muncă stresantă

* Puţini sînt cei care ştiu că a lucra la Ambulanţă înseamnă foarte multă muncă, stres enorm şi sacrificarea vieţii de familie. Sînt însă specialişti care şi-au dedicat viaţa acestei profesii şi care vor să lucreze în condiţii normale. „Ştim că nu ne putem ridica la standardele europene, deoarece există o limită de maşini şi aparatură sub care nu se poate coborî. Maşinile s-au învechit şi abia mai putem face faţă solicitărilor. Am avut momente disperate în care am vrut să renunţ. Apoi m-am gîndit că mi-am cheltuit toată viaţa în această profesie pe care o iubesc. Noi vrem să ne facem meseria şi am protestat astăzi (n.r. - ieri) ca să ni se dea cu ce să lucrăm“, a declarat dr. Reka Proca, medic la Ambulanţa Braşov.

Primăria ar vrea să finanţeze un serviciu municipal de ambulanţă

* Primăria vrea să înfiinţeze un serviciu municipal de ambulanţă, care să folosească personalul SAJ, dar să fie dotat cu ambulanţe cumpărate din bugetul local. „Un serviciu municipal de ambulanţă ar răspunde mai bine necesităţilor municipiului şi ar degreva maşinile necesare intervenţiei în judeţ. Am discutat despre acest lucru cu directorul Serviciului de Ambulanţă al Judeţului, dr. Mioara Văitiş, şi credem că este posibil acest lucru. Intenţionăm să cumpărăm zece ambulanţe noi, dotate cu tot ce este necesar, iar Serviciul Judeţean va pune la dispoziţie personalul“, a declarat primarul George Scripcaru, adăugînd că, dacă această idee va fi aprobată de Consiliul Local, ar putea fi pusă în practică pînă la sfîrşitul anului. „Ideea este bună şi, după părerea mea, poate fi aplicată, pentru că noi oricum deservim municipiul, iar un serviciu municipal ar degreva ambulanţele pentru intervenţiile din judeţ. Lucrăm acum la găsirea unei forme legale de a face acest lucru. Dacă există o posibilitate cît de mică, o vom pune în practică“, a declarat la rîndul său Mioara Văitiş, directorul SAJ Braşov.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: