Nu știu cum se face, dar ori de cîte ori statul trebuie să dea ceva sau să facă ceva în beneficiul cetățeanului, apare cîte o piedică neprevăzută care cel puțin întîrzie aplicarea legii respective. Asta spre deosebire de prevederile care stabilesc noi biruri, majorări de tarife sau de taxe și în general orice este legat de mulsul contribuabilului. Atunci apar la fix și normele, funcționarii pun în aplicare ultrarapid prevederile, iar nerespectarea lor atrage automat penalități usturătoare.
Prezentat ca o mare realizare, programul guvernamental de trimitere a cetățenilor români la analize în mod gratuit și obligatoriu nu putea face excepție de la regulile enunțate mai sus. Scriam într-un editorial anterior despre viciile observate de noi la prima vedere privitor la dificultatea aplicării acestui program. La un studiu mai atent, au apărut alte vicii: absența normelor de aplicare, asigurați uitați pe afară din program datorită necuprinderii lor în proiectul normelor metodologice și alte mici inadvertențe de genul celor enumerate. Nu mai vorbim de faptul că realizarea unui set de analize pentru 100 de pacienți brașoveni în laboratoarele de stat, la dotarea lor, generează, pe lîngă cozi infernale, și posibile erori greu cuantificabile.
În stil tipic românesc, o inițiativă ce s-a vrut a fi bună are mari șanse să fie făcută praf din heirupism și din indolența unor funcționari care nu vor fi trași niciodată la răspundere pentru erorile făcute. Cert este faptul că înjurăturile celor prejudiciați nu le vor fi adresate acestora. Ele vor avea un singur destinatar, care parcă le caută: ministrul Nicolăescu.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!
Cotidianul omului sïżœnïżœtos
