În căutarea dreptăţii

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: » Mihaela CHICOMBAN, 02.10.2006

*Tot mai mulţi români iau drumul Strasbourgului, nemulţumiţi de hotărîrile instanţelor din ţară *La 1 septembrie, la CEDO existau 10.315 solicitări formulate de români pentru deschiderea unor procese *Petenţii României sînt pe locul doi în topul jalbelor la CEDO

Din ce în ce mai mulţi români îşi caută dreptatea la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), de la Strasbourg. Nemulţumiţi de hotărîrile instanţelor din ţară, ei se consideră lezaţi în drepturile fundamentale garantate de Convenţia europeană a drepturilor omului şi n-au nicio reţinere în a se judeca cu statul român. Mai ales că instanţa de la Strasbourg oferă siguranţa unui proces cu adevărat corect. În prezent, românii ocupă locul al doilea în topul petiţionarilor la Curte. La 1 septembrie existau 10.315 solicitări pentru deschiderea unor procese la CEDO, formulate de români. Doar ruşii sînt mai procesomani, ei avînd 18.495 de plîngeri depuse. Pe locul trei sînt turcii, cu 8.756 de petiţii.

Multe cereri inadmisibile

„Numărul impresionant de cereri nu este neapărat relevant, deoarece în marea lor majoritate sînt declarate inadmisibile. Fie este vorba despre drepturi care nu fac obiectul Curţii Europene a Drepturilor Omului, fie solicitanţii n-au îndeplinit formalităţile impuse de CEDO. Există un număr de drepturi şi libertăţi care pot fi protejate şi apărate prin CEDO, dar numai după ce sînt parcurse toate procedurile judecătoreşti interne şi dacă n-a trecut mai mult de şase luni de la ultima hotărîre definitivă şi irevocabilă pronunţată în ţară“, a spus Corneliu Bîrsan, judecătorul român de la CEDO. Practic, un cetăţean aflat în litigiu trebuie să treacă prin toate instanţele - fond, apel, recurs, pînă la pronunţarea unei hotărîri definitive şi irevocabile - înainte de a apela la CEDO. Însă nu trebuie să întîrzie mai mult de o jumătate de an pînă să se adreseze Curţii de la Strasbourg. Corneliu Bîrsan spune că examinarea unei cauze durează cam patru ani, din momentul în care plîngerea este înregistrată la CEDO şi pînă la pronunţarea sentinţei.

Statul român, bun de plată

În ultimii ani, statul român a plătit daune de milioane de euro cetăţenilor care şi-au găsit dreptatea la CEDO. Cele mai multe plîngeri ale românilor se referă la probleme de proprietate, însă au fost şi cazuri legate de abuzuri ale Poliţiei. „Sînt foarte multe condamnări pentru nerespectarea dreptului de proprietate în cazul caselor naţionalizate. În ultima vreme au fost cam cincizeci de cauze cîştigate de oameni. Numai săptămîna trecută au fost pronunţate opt condamnări pentru România, în cauze de restituire a imobilelor naţionalizate şi între timp revîndute către terţi. Statul va plăti despăgubiri“, a declarat judecătorul român. O altă categorie de cauze sînt cele în care oamenii reclamă nerespectarea dreptului la un proces echitabil şi îngrădirea accesului la justiţie. În fine, mai sînt alte procese generate de lipsa de unitate a practicii judecătoreşti din România. Adică, în situaţii asemănătoare, instanţele au adoptat soluţii contradictorii. „Este trist să constaţi că sînt situaţii în care completele de judecată puteau da soluţii coerente şi unitare. Statul român este nevoit să plătească milioane de euro din cauza unor hotărîri nu tocmai corecte“, a susţinut Corneliu Bîrsan.

Cea mai bătrînă reclamantă la CEDO

* Primul proces românesc la CEDO a fost în 1998. Speţa s-a numit Vasilescu împotriva României. O femeie de peste 80 de ani, rămasă şi în prezent cea mai vîrstnică reclamantă la CEDO, a dat în judecată statul român pentru a-şi recupera salba de bani confiscată de comunişti. Ea a cîştigat procesul, însă procedurile de executare a sentinţei n-au fost încă finalizate.

Cum te adresezi la CEDO

* Braşovenii nemulţumiţi de soluţiile date de instanţele româneşti sau care consideră că li s-au încălcat drepturile fundamentale, se pot adresa la CEDO. Ei trebuie să trimită o scrisoare în care să dea detalii explicite despre problema lor, caz în care vor primi acasă un formular pe care să-l completeze. Scrisoarea şi formularul trebuie trimise la adresa: The Registrar, European Court of Human Rights, Council of Europe, F-67075 Strasbourg Cedex. Braşovenii se pot adresa Curţii fie în engleză sau franceză - limbile oficiale ale instituţiei, fie în română. Informaţii suplimentare pot fi obţinute accesînd site-ul www.echr.coe.int

Un judecător român la CEDO

* Fiecare dintre cele 46 de state semnatare ale Convenţiei europene a drepturilor omului are un judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Corneliu Bîrsan este la cel de-al doilea şi ultimul mandat la CEDO. Îl va încheia la sfîrşitul anului viitor. El s-a născut pe 16 decembrie 1943, în judeţul Vaslui. Este licenţiat în drept la Universitatea Bucureşti şi profesor de drept civil la Facultatea de Drept din Capitală, din 1967. A obţinut diploma de înalte studii de drept comparat, la Strasbourg, în 1974. Trei ani mai tîrziu şi-a luat doctoratul în drept la Universitatea Bucureşti. Din 1990 şi pînă în 1998, Corneliu Bîrsan a fost avocat la Baroul Bucureşti şi decan al Facultăţii de Drept. Între anii 1995 - 1998, a fost membru al Comisiei Europene a Drepturilor Omului, iar de la 1 noiembrie 1998 este judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: