Şomerii n-au bani să se facă patroni

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: » Harald ODĂŢEANU, 20.07.2006

* O soluţie propusă şomerilor de Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă: să se facă patroni * Programele de transformare a celor fără loc de muncă în oameni de afaceri nu conţin însă decît sfaturi şi lecţii gratuite

Conducerea Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă a vorbit ieri despre „măsurile active de stimulare a ocupării forţei de muncă şi eficienţa“ în primele luni ale acestui an. Una dintre aceste „măsuri active“ este de a le propune şomerilor să se facă patroni. Programul Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă nu le poate oferi însă oamenilor care şi-au pierdut slujbele decît sfaturi. Pe gratis, e adevărat. Pînă acum, 31 dintre şomerii braşoveni, majoritatea cu vîrste peste 50 de ani, au fost dispuşi să afle lecţie după lecţie cum ar putea să-şi facă o afacere proprie. Doar cinci dintre ei au şi făcut acest pas. Ceilalţi, deşi au cam înţeles cum e cu teoria, nu au avut de unde să facă rost de bani pentru a-şi face un alt rost în viaţă. Aşa că mai continuă să spere că o să găsească un patron care să-i angajeze, chiar dacă nu mai au maxim 35 de ani. Condiţie care, deşi nu mai apare specificată în anunţurile de angajare, rămîne regulă.

Puţini şomeri ajung patroni

Pentru „stimularea ocupării forţei de muncă“, Legea prevede şi un program de consultanţă şi asistenţă a şomerilor pentru iniţierea unei afaceri. Consultanţa se acordă la cerere şomerilor care doresc să înceapă o activitate pe cont propriu şi constă în acordarea de servicii juridice, instruirea pe probleme de marketing, contabilitate primară, metode şi tehnici de management, doritorii primind şi asistenţă pentru înfiinţarea unei firme. „Anul acesta am selectat trei firme printre care derulăm serviciul de consultanţă. Cei care doresc să înceapă o afacere, ni se adresează şi sînt trimişi la una dintre aceste firme, unde primesc toate informaţiile de care au nevoie. Este o măsură de care pînă în prezent au beneficiat 31 de persoane, din care 5 deja şi-au deschis propria afacere“, precizează Anca Finichiu, directorul adjunct al AJOFM Braşov.

Ca să faci bani, ai nevoie de bani

Mariana Vlăsceanu, reprezentanta uneia dintre firmele de consultanţă, spune că multe persoane care ar dori să-şi facă o mică firmă renunţă în momentul în care află care sînt costurile începerii şi derulării unei afaceri. „Chiar dacă îi sfătuim ce ar putea face şi îi asistăm la întocmirea actelor necesare, costurile necesare investiţiei îi descurajează pe cei mai mulţi dintre cei care ar dori să înceapă o activitate independentă. Numărul celor care vin la noi a scăzut faţă de anii trecuţi, oamenii pierzîndu-şi încrederea în posibilitatea începerii unei afaceri proprii“, a precizat ea.

Legea frînează iniţiativa privată

Două foste şomere, care astăzi au propria afacere, au povestit ieri că pentru a reuşi în ceea ce şi-au propus, în primii doi ani au tot investit fără a avea nici un profit. „Pentru a obţine un credit ai nevoie de o mulţime de garanţii şi formalităţi. Pentru a întocmi un studiu de fezabilitate care să-ţi permită accesarea creditului ai nevoie de consultanţă, care costă, ţi se cere să cumperi utilaje noi şi să mai depui şi alte gajuri. Asta te face să renunţi. Eu am avut noroc că în primii doi ani întreaga familie a muncit pentru a finanţa afacerea mea. Dar a fost foarte greu şi nu de puţine ori am fost la un pas de a renunţa“, a povestit Maria Coşa, una dintre fostele şomere care a beneficiat de consultanţă de la AJOFM la începutul afacerii sale. Maria Coşa a spus şi că unele prevederi ale Legii nr. 76/2002, care îşi doresc să stimuleze angajarea şomerilor, de fapt o frînează. Ea a dat ca exemplu chiar condiţiile impuse pentru acordarea unui credit cu dobîndă subvenţionată. „Este imposibil pentru o firmă nou înfiinţată să poată face previziuni pentru următorii cinci ani, pentru a păstra locurile de muncă pe care le creează“, spune braşoveanca.

Şomerii nu sînt la fel

Mariana Vlăsceanu a spus ieri că, din experienţa anilor trecuţi, a constatat că solicitanţii de consultanţă reprezintă un grup eterogen de oameni, cu vîrste diferite, cu studii diferite, care vin, se informează, dar nu fac paşii mai departe. „Media de vîrstă a femeilor care au venit pentru consultanţă este undeva în jurul a 50-55 de ani, iar a bărbaţilor chiar mai mare, iar din punct de vedere al studiilor, majoritatea au studii medii sau chiar mai puţin de studii medii“, a explicat Vlăsceanu. Din această cauză, firma de consultanţă pe care o reprezintă a optat pentru crearea unor programe individuale de pregătire, adaptate fiecărui solicitant. De obicei, este nevoie de 30-40 de ore de pregătire pentru ca un şomer să-şi însuşească noţiunile de bază în realizarea propriei afaceri.

Ce primesc concret şomerii

Pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, „măsurile active“, cum le numeşte programul, sînt, în special, „cele de informare şi consiliere profesională, medierea muncii, cursurile de formare profesională, consultanţă şi asistenţă pentru începerea unei activităţi independente sau pentru iniţierea unei afaceri, completarea veniturilor salariale ale angajaţilor şi stimularea mobilităţii forţei de muncă“. În total, de aceste servicii au beneficiat în primele şase luni ale anului, 5.837 de persoane, cele mai multe, 2.060, intrînd în legătură cu posibilii angajatori prin serviciul de medierea muncii.

Mediere pentru un loc de muncă

„Pentru activitatea de mediere ne confruntăm cu lipsa de informaţii exacte cu privire la ofertele de locuri de muncă. Agenţii economici dau puţine detalii cu privire la condiţiile pe care le impun pentru angajare. Din acest motiv, echipe de inspectori de la AJOFM Braşov fac drumul la sediul firmelor ofertante de locuri de muncă pentru a afla mai multe despre job-urile vacante. Acest lucru duce şi la strîngerea relaţiilor dintre agenţie şi agentul economic“, crede Cătălina Bălhăceanu, şefa agenţiei locale Braşov a AJOFM.

„Noi credem că faţă de anii trecuţi aceste măsuri încep să dea roade mai vizibile şi oferă posibilitatea creşterii şanselor de ocupare a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă. Rezultate pozitive am avut în special în ceea ce priveşte medierea muncii, formarea profesională, acordarea de credite cu dobîndă subvenţionată pentru crearea de noi locuri de muncă“
Anca Finichiu, directorul adjunct al AJOFM Braşov

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: