Tunel secret în Bartolomeu

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: » Andrei PAUL, 13.06.2006

* Consilierul Ciprian Chiricheş vrea să transforme canalul subteran, care ar putea face parte din vechea reţea de catacombe ale cetăţii, în punct de atracţie turistică

Casa de pe Strada Lanurilor numărul 1 A, din cartierul Bartolomeu, pe care Primăria a evacuat-o şi a început s-o demoleze în urmă cu mai bine de o săptămînă, ascunde un tunel spre Biserica din Bartolomeu şi care face parte probabil dintr-o reţea subterană a vechii cetăţi, dar care pare să fi fost întreţinut şi pe vremea lui Ceauşescu. Tunelul a fost descoperit muncitorii care au lucrat la demolarea casei şi apoi la degajarea terenului pe care urmează să fie construită o stradă de legătură cu Strada Lungă, în locul barierei de cale ferată care bloca accesul spre Bartolomeu. „S-a descoperit în subsol un acces către un tunel care bănuim că duce la Biserica din Bartolomeu“, spune Ciprian Chiricheş, consilierul local PD care a coordonat lucrările de demolare.

Armata verifica în fiecare an sigiliul

Tunelul de acces se afla chiar în subsolul clădirii pe care au început s-o demoleze oamenii Primăriei. „Cînd coborai în subsolul clădirii, dădeai de un tunel de acces, chiar sub scară. La capătul lui, se afla o uşă încuiată cu lacăt şi pe care era pus un sigiliu“, povesteşte Chiricheş. Potrivit consilierului, oamenii care locuiau în imobil spuneau că pînă la Revoluţie, în fiecare an venea cineva din armată, ca să verifice sigiliul de pe uşă. „Chiar am înţeles că imobilul a fost, cîndva, al armatei“, îşi aduce aminte consilierul local. „Cînd am spart lacătul, am dat de un puţ, cu un diametru de aproximativ doi metri, făcut din inele de beton. Am găsit acolo corpuri de iluminat şi ţevi de cupru, pentru cablurile reţelei de curent“, mai adaugă el. Oamenii care lucrau la demolare şi amenajarea terenului au săpat deja cîţiva metri în acel puţ, îndepărtînd inelele de beton. „Nu pot cere oamenilor să-şi pună vieţile în pericol. Trebuie să angajăm o firmă specializată, care să continue cercetarea. Cred că sînt doar doi-trei metri pînă la culoarul principal“, spune Chiricheş.

Tunelul Bisericii Bartolomeu

Chiricheş cunoaşte legendele despre reţelele subterane secrete de sub oraş. Braşovenii ştiu şi ei destule poveşti despre faptul că parte din aceste tunele care străbat subteranul oraşului au fost reamenjate de fosta Securitate şi că, la Revoluţie securiştii şi aşa-zişii terorişti chiar le-au folosit din plin. Biserica din Bartolomeu cea mai veche clădire păstrată în oraş, construită pe la 1223, trebuie să fi avut şi ea culoarele ei secrete de legătură. „În scrierile vechi se spune că biserica Bartolomeu, cunoscută drept cea mai veche din zona actuală a oraşului şi care era construită ca o cetate de sine stătătoare, avea o mulţime de culoare de evacuare în caz de asediu, care duc în diferite zone. Credem că am descoperit tocmai unul dintre aceste culoare“, spune Chiricheş. Se pare că acest tunel descoperit sub casă duce tocmai pe Dealul Şprenghi, lîngă biserica Bartolomeu.

Expediţie pentru turişti

Dacă tunelul descoperit se dovedeşte solid şi sigur pentru securitatea celor care ar putea intra în el, consilierul doreşte să-l transforme într-un obiectiv de interes turistic. Orice vizitator curios să vadă şi chiar să străbată de la un capăt la celălalt una din vestitele „catacombe“ ale Braşovului ar putea face această mică expediţie în schimbul unei taxe modice. Atît cît fondurile strînse astfel să poate fi folosite la întreţinerea tunelului. Pînă atunci însă, vor trebui încheiate lucrările de de excavare, pentru a putea apoi veni specialiştii care să studieze şi să confirme apartenenţa canalului la vechea reţea de catacombe ale Braşovului de altădată.

Catacombe şi tuneluri sub cetatea Braşovului

• De-a lungul secolelor, în orice cetate sau oraş medieval, constructorii au avut grijă să ascundă catacombe sau tuneluri. La Revoluţie, cînd teroriştii trăgeau de pretutindeni şi apoi au dispărut în mod misterios, braşovenii au presupus că aceştia au fugit din oraş prin tunelurile secrete, cunoscute doar de Securitate.
• Guri de intrare, majoritatea închise sau impracticabile, există pe străzile Cuza Vodă nr.39, Mihai Viteazul nr.2, De Mijloc nr. 20, După Ziduri, Nucului, Canalul Timiş nr.18, în spatele Poliţiei şi în curţile Şcolii de Muzică şi a Liceului de Artă.
• Cele două tuneluri de După Ziduri sînt adevărate galerii în care poţi să te rătăceşti cu uşurinţă. Se pare că între cele două există o legătură deşi nimeni nu ştie cine le-a construit şi cine le-a folosit. La prima vedere par galerii naturale, dar din loc în loc se vede că au fost amenajate de mînă omenească.
• Vechea Cetate de pe deal (actualul complex turistic Cetate), construită în anul 1524, este prevăzută cu trei tuneluri. Unul a fost străbătut de la un capăt la altul acum cîţiva ani. Construcţia lor datează probabil din secolul al XVI-lea. În Cetate sînt vizibile două guri de intrare, situate în două fîntîni, una dintre ele fiind adîncă de aproape 30 de metri. Tunelurile au ieşire spre străzile De Mijloc, Nicolae Iorga şi Cuza Vodă.
• În pivniţa Casei Mureşenilor din centrul oraşului se află intrarea astupată a unui tunel subteran, avînd o înălţime aproximativă de 1,40 metri, prevăzut cu boltă de cărămidă. Se presupune că tunelul trece pe sub Piaţa Sfatului, şi de acolo spre Republicii, pînă pe sub Tîmpa.
• De-a lungul anilor, în mod accidental, s-au descoperit în Piaţa Sfatului gropi cu provizii de pe vremea dacilor. Puţini braşoveni au auzit despre acestea, pentru că fosta Securitate le-a acoperit şi la propriu, şi la figurat. Prin 1963-1964 un camion rusesc s-a prăbuşit într-o cavitate, lîngă Muzeul de Istorie. Diametrul gurii era de aproximativ un metru, avea o formă de pară, iar fundul ei era căptuşit cu ceramică dacică. O altă groapă cu provizii s-a descoperit tot accidental, la schimbarea pavajului din Piaţa Sfatului, în anii 1987-1988.

„Restaurarea subsolului braşovean, a tunelurilor care au fost odată căi de acces dintr-o parte în alta a oraşului este foarte greu de făcut. E nevoie de mulţi bani şi de multă muncă. Dar merită pentru că Braşovul e frumos şi la suprafaţă şi la subsol. Este foarte rău că aceste monumente au fost acoperite de pămînt în timp, dar pe de altă parte pot să spun că e şi un lucru bun în toată povestea aceasta, pentru că numai aşa puteau fi conservate, păstrate. Părerea mea este că mai întîi de toate ar trebui restaurate monumentele de la suprafaţa oraşului şi abia apoi să trecem la tunelurile din subsol. Pînă atunci, ar mai fi un lucru de făcut şi anume marcarea acestor locuri cu nişte plăcuţe. Cîţi braşoveni ştiu de exemplu că Bulevardul Eroilor a fost cîndva şanţul de apărare, umplut în permanenţă cu apă, care înconjura cetatea? Aceste marcaje, nu foarte costisitoare, ar fi deosebit de interesante pentru turiştii care ne vizitează oraşul, pînă vom ajunge să restaurăm tunelurile de dedesubt.“ Titus Haşdeu, fostul director al Muzeului de Artă (fragment dintr-un interviu publicat în Monitorul de Braşov în anul 2003).

Cel mai vechi monument din Braşov

• Biserica Bartolomeu este cel mai vechi monument din Braşov. Construcţia ei ar fi început pe la 1223. Realizată simplu, fără ornamentaţii, biserica a fost ridicată după planul unei bazilici romane, la care au fost adăugate mai tîrziu elemente gotice, observate şi acum la ferestre şi portaluri. Într-una dintre capele se mai păstrează încă fragmente de frescă originală. Biserica nu se află între zidurile fostei cetăţi Corona (Kronstadt), ci în zona cunoscută ca „Braşovul Vechi“. Lîngă zidurile ei, pe dealul Şprenghi, ar fi existat şi o veche cetate de apărare, datînd din secolul al VI-lea.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: