* Un studiu realizat de Comisia Naþionalã de Prognozã anunþã cã, dupã aderare, preþurile vor creºte anual cu o medie de 4,2% l Acelaºi studiu vorbeºte însã
ºi de salarii cu 11% mai mari, dar nu pentru toatã þara
Potrivit unui studiu realizat de Comisia Naþionalã de Prognozã (CNP), o datã cu integrarea sa în UE, România s-ar putea confrunta cu un fenomen de creºtere a preþurilor similar cu cel înregistrat de þãrile care au aderat în 2004, în condiþiile existenþei unor factori de risc care pot acþiona în direcþia frînãrii dezinflaþiei. Presupunînd cã, în anul aderãrii, ºi în România ar putea fi înregistrate majorãri de preþ comparabile cu cele din þãrile care au aderat în 2004, luînd în calcul inflaþia anualã dupã aderare ºi evoluþia pe grupe de mãrfuri ºi servicii, CNP a calculat o creºtere medie anualã a preþurilor de consum, în 2007, de 4,2%, cu 0,8 puncte procentuale sub prognoza oficialã. Dar asta dacã nu intervin majorãri exagerate ale unor preþuri internaþionale. Pe de altã parte, în urmãtorii doi ani, românii vor cîºtiga doar 185 RON în plus la salariul mediu net. Potrivit CNP, salariul mediu net al românilor va ajunge în 2008 la 1.002 RON, comparativ cu 817, cît este în prezent. Rata de creºtere, spune studiul CNP, va fi în medie cu 11%, dar românii cel mai bine plãtiþi vor continua sã fie bucureºtenii, care vor ajunge în 2008 la un salariu mediu net de 1.212,2 RON pe lunã. Decalajele în ceea ce priveºte cîºtigurile salariale între cele opt regiuni de dezvoltare ale României se vor reduce însã, teoretic, cu 3,6% pînã în 2008.
Noi ajustãri
pînã la aderare
În perspectiva aderãrii, în perioada urmãtoare vor avea loc noi ajustãri ale preþurilor reglementate, în special la energie electricã, termicã ºi gaze, care se vor regãsi în cheltuielile cu întreþinerea locuinþei ºi, implicit în indicele preþului de consum, în condiþiile în care a fost revizuit calendarul de majorare a preþului de cãtre autoritãþile de reglementare. Pînã la sfîrºitul lui 2008, preþul gazelor naturale din producþia internã ar urma sã se alinieze la cele din import urmînd ca, pînã la începutul anului 2007, sã aibã loc liberalizarea completã a pieþei energiei electrice, concomitent cu liberalizarea parþialã a preþului la energie termicã ºi renunþarea la tariful de referinþã de nivel naþional.
Jocul accizelor
Un alt factor care va afecta inflaþia este armonizarea legislaþiei fiscale cu acquis-ul comunitar în privinþa accizelor. În domeniul accizelor armonizate, de la 1 ianuarie 2007, vor fi operate majorãri la principalele grupe de produse supuse acestui regim, pînã la atingerea valorilor minime impuse (la benzina cu plumb, pãcurã, electricitate). În acelaºi timp, accizarea va fi extinsã ºi pentru alte produse: gaze naturale utilizate drept combustibil pentru încãlzire în scop comercial ºi necomercial. În România, alimentele ºi bãuturile nealcoolice au o pondere mare, reprezentînd circa 40% din coºul de consum, aproape dublu faþã de ponderile înregistrate în Cehia (20%), Slovacia (17%) ºi Ungaria (21%). Deºi este micã în comparaþie cu celelalte state, ponderea din coºul de consum a preþurilor legate de întreþinerea locuinþei este a doua ca mãrime dupã produsele alimentare. Astfel, orice modificare a preþurilor acestor grupe conduce la creºterea indicelui total din cauza ponderilor mari pe care le deþin în coºul de consum.
Cu 4,2% mai mult
Presupunînd cã, în anul aderãrii, ºi în România, ar putea fi înregistrate majorãri de preþ comparabile cu cele din þãrile care au aderat în 2004, pornind de la inflaþia anualã dupã aderare ºi evoluþia pe grupe de mãrfuri ºi servicii, CNP a calculat valorile medii ale acestor indici, încercînd sã stabileascã un indice mediu total. Astfel, rezultã o creºtere, ca medie anualã, a preþurilor de consum, în 2007, de 4,2%, cu 0,8 puncte procentuale sub prognoza oficialã. Totuºi, nivelul de 4,2% poate constitui o certificare a faptului cã prognoza pentru anul 2007 este realizabilã, dacã nu intervin factori perturbatori, precum majorãri exagerate ale unor preþuri internaþionale sau ajustãri substanþiale ale preþurilor administrate, mai aratã materialul CNP.
Modelul vecinilor
• Statele care au aderat la UE în 2004 au înregistrat creºteri semnificative ale preþurilor, care s-au atenuat parþial însã dupã un an. În anul integrãrii, doar în trei din cele zece noi state membre, preþurile de consum au avansat într-un ritm mai redus comparativ cu anul precedent. Cele mai ridicate rate ale inflaþiei s-au înregistrat în Letonia (de la 2,9% la 6,2%), Polonia (de la 0,8% la 3,5%), Cehia (de la 0,1% la 2,8%), Lituania (de la -1,2% la 1,2%) ºi Ungaria (de la 4,7% la 6,8%). Principalele cauze au fost majorarea preþurilor produselor alimentare, majorarea preþurilor la bãuturi alcoolice ºi tutun, suplimentarea cheltuielilor pentru sãnãtate ºi armonizarea legislaþiei fiscale cu acquis-ul comunitar. Pe de altã parte, este posibil ca preþurile de import sã fi avut o influenþã favorabilã asupra celor interne, aprecierea monedelor naþionale sau rata de schimb fixã reprezentînd elemente de susþinere în controlul inflaþiei.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit �i de prietenii t�i!
Cotidianul omului s�n�tos
