* Savantul Henri Coandă a inventat un sistem de transport cu tuburi pneumatice prin care brașovenii ar fi ajuns la București în jumătate de oră * Acesta a fost primul proiect pentru autostrada București-Brașov
Cele mai moderne aeronave, știute sau secrete, au toate la bază efectul Coandă, descoperirea inginerului român Henri Coandă. Despre el se știe că ar fi fost ba ungur, ba englez, ba francez. Anul acesta, cînd se împlinesc 120 de ani de la nașterea lui, se cuvine să reamintim că marele savant era român get-beget. Că multe dintre invențiile sale le-a brevetat în România. Un proiect pus în practică, dar nefinalizat, este sistemul de transport pneumatic prin tuburi. Coandă a vrut să lege Brașovul de București prin niște conducte prin care să circule containere și oameni. De fapt, acesta a fost primul proiect de autostradă București-Brașov.
Un savant pus pe șotii
Mulți l-au cunoscut pe Coandă. Era prietenos, se oprea să discute cu oricine se arăta interesat de tainele științei. Așa se face că un brașovean l-a întîlnit în 1971. Eram un proaspăt locotenent de numai 22 de ani. Coandă revenise în țară de mai bine de un an și era invitat la fel și fel de simpozioane de știință. Așa am avut privilegiul să-l întîlnesc la Statul Major al Forțelor Aeriene. Savantul avea 85 de ani. Pe toți ne-a impresionat extraordinala lui jovialitate, era pus pe șotii. Și povestea romanțat, plăcut, ca un bunic. Dar un bunic atletic. Iar noi, cele patru promoții de absolvenți, parcă eram nepoțeii lui, își amintește generalul-maior prof. univ. dr. Constantin Zaharia, rectorul Academiei Forțelor Aeriene Henri Coandă din Brașov.
Efectul Coandă
în trăsură
Henri Marie Coandă s-a născut la 7 iunie 1886 în București. Tatăl său, generalul Constantin Coandă, era și profesor de matematică. Mama lui, Aida Danet, era fiica unui medic francez. A studiat sculptura, împreună cu Auguste Rodin, care îl socotea foarte talentat și a luat și lecții de violoncel. Ne povestea despre începuturile pasiunii lui pentru zbor. Cum, cînd era mic, scotea capul afară din trăsură fiindcă îi plăcea să simtă cum îi alunecă prin plete curentul de aer. Observații care, mai tîrziu, le va aplica în cadrul experimentelor de deviere a unui fluid în alt fluid, adică efectul Coandă, spune generalul. În 1905, Coandă a devenit ofițer de artilerie. La Școala Militară a avut ocazia să aibă acces la atelierele Arsenalului Armatei și să facă unele experimente, explică generalul Zaharia.
Avionul fără elice
Hotărît să se dedice cercetării, Coandă a plecat în Franța și, în 1909, a absolvit Școala Superioară de Aeronautică din Paris. Apoi a urmat cursuri de specializare la cîteva universități europene: Charlottenburg, Torino, Liege și Paris. Celebrul inginer Gustave Eiffel l-a ajutat să construiască un banc mobil de încercări, montat pe o locomotivă, și un dispozitiv original de înregistrare a fenomenelor aerodinamice din jurul aripilor. La 16 decembrie 1910, la Issy les Moulineaux, cu ocazia Celui de-al Doilea Salon Internațional de Aeronautică de la Paris, Coandă a prezentat primul avion cu reacție din lume. Pe eticheta exponatului scria: Singurele aeroplane fără elicii. Aeroplanele Coandă. Prin această invenție, a intrat în istoria aviației mondiale. A arătat de fapt lumii întregi primul avion cu reacție.
Pietricele în gură
După ceva timp, Coandă s-a hotărît să ridice în aer invenția. Ne-a povestit tot, cum a pornit singur motorul fiindcă n-avea mecanic. De fapt, nu era nimeni pe cîmpul de la Issy Les Moulineaux, de lîngă Paris. Aripile lăcuite au luat foc. S-a desprins de sol, dar la aterizare, s-a izbit de un zid al unui fost castel. Probabil și-a pierdut cunoștința. Cînd și-a revenit a zis: «Aveam gura plină de pietricele. Peste cîteva clipe mi-am dat seama că pietricelele erau dinții mei care se spărseseră», povestește generalul. Macheta primului avion cu reacție din lume a fost adusă la Brașov, special pentru comemorarea a 120 de ani de la nașterea savantului.
Invenții de război
Ziua de 16 decembrie 1910 a deschis o nouă era în aviația modernă. Peste cîteva luni, inginerul român a devenit director tehnic al uzinelor de avioane și motoare pentru avion Bristol din Anglia. Aici a realizat mai multe tipuri de avioane denumite Bristol-Coandă. În 1914, Coandă a inventat tunul fără recul, care putea trage cinci lovituri deodată. Era vremea cînd izbucnise prima conflagrație mondială. Savantul a demisionat de la Bristol pentru a intra în armata franceză. Repartizat la regimentul 22 artilerie, a fost subordonat colonelului Esteinne. Acesta i-a dat misiunea de a proiecta un avion special. Românul a făcut un mic avion biplan cu aripile repliabile, accesibil pe orice fel de teren.
Părintele
prefabricatelor
În 1916, armata română a cerut întoarcerea sublocotenentului Coandă în țară. Dar francezii au spus că nu se poate deoarece lucrările încredințate lui nu pot fi continuate și realizate decît în Franța, țară aliată României. După terminarea războiului, a conceput primele prefabricate pentru construcții: materialul denumit beton-bois, mult mai rezistent decît lemnul. Invenția a adus statului francez însemnate economii și refacerea unor localități distruse de război. A început să colaboreze cu românii. Din prefabricatele lui s-au construit cîteva clădiri importante din București și Iași. Dar moartea tatălui său, în 1932, victimă a atentatului comunist asupra clădirii Senatului, l-a marcat profund și l-a determinat să părăsească din nou România.
Discul zburător
În 1934, a brevetat în Franța Procedeul și dispozitivul pentru devierea unui fluid într-un alt fluid. Acesta era, de fapt, efectul Coandă. Un an mai tîrziu, a brevetat aerodina lenticulară sau discul zburător. Ne spunea că seamănă cu o farfurie zburătoare. La vremea aceea, fenomenul OZN era la modă, așa că îl ascultam fascinați, imaginația noastră ajungea departe. Ne spunea că vrea să ajute statul român să realizeze aerodina, o aeronavă performantă. Voia ca România să fie prima țară care fabrică OZN-uri, își amintește generalul.
Invenții în România
Coandă a revenit definitiv în România în 1969 ca director al Institutului de Creație Științifică și Tehnică (INCREST), institut fondat de el. Deși octogenar, inginerul nu a abandonat munca de cercetare în cele mai diferite domenii: medical, acustic, optic, aerodinamic, agrotehnie, căutînd să inventeze noi mașini la care să poată fi aplicat efectul Coandă. În aprilie 1967, ziarul The Washington Post publica un articol intitulat Bunicul avionului cu reacție muncește la vîrsta de 81 ani. Oficialitățile însă țineau secrete descoperirile lui, așa încît, realizările lui din România au creat multe legende.
Transport pneumatic
În anii 1920-1921, Coandă a propus statului francez darea în exploatare a unui tren aerian, primul din lume, care putea circula cu 600 km/oră, viteză care pentru acea epocă era de domeniul fanteziei. Românul propunea construirea de cabine după modelul avioanelor, care să alunece pe cabluri aeriene ajutate de perne de aer. Experiența a avut loc la Vincennes, comisia i-a dat aprobarea, dar n-a fost niciodată aplicată, din lipsă de fonduri. Coandă a reluat ideea în România. Proiectul Aerotubexpres era o instalație de transport prin conducte, pe baza efectului Coandă. Invenția a fost brevetată în România la 21 mai 1970, cu titlul Procedeu și instalație de transport pneumatic în interiorul unei canalizații tubulare. Savantul voia ca primii pasageri din lume să fie compatrioții săi, iar inaugurarea stației-pilot urma să fie la Măneciu-Prahova. Românii mileniului III ar fi trebuit să circule prin tuburi, cu 500 km/oră. Inițial, tubul avea un metru și era pentru containere cu marfă. Pentru a elimina frecarea, a prevăzut niște fante pe traseul tuburilor. Obiectul se învelea cu o pernă de aer și plutea pur și simplu.
Magistrala Brașov-București
Coandă avea de gînd să aplice sistemul de transport prin tuburi pe trei rute. Una dintre ele era București-Brașov, pe care urma să se construiască două conducte-magistrale. Una pentru garniturile de tren marfar, deplasate prin propulsie pneumatică, în zbor ghidat la viteze supersonice. A doua conductă era pentru transportul de persoane. Al doilea traseu ar fi trebuit să lege Bucureștiul de litoralul Mării Negre și al treilea - de Orașul Viitorului, prin Autostrada Soarelui. Savantul a și testat tuburile transportoare, în baza experimentală de la Măneciu Ungureni, în zona muntelui Ciucaș, pe o pantă cu multe curbe, pe rîul Teleajen. Tuburile de transport au fost plasate și la suprafață și în subteran. Rezultatele au fost excelente. Dar cine a mai auzit de aerotubexpres? Coandă, unul dintre cei mai prolifici savanții ai lumii, a murit la București, în 25 noiembrie 1972, la vîrsta de 86 de ani. Dacă ar fi reușit să realizeze magistrala pneumatică, am fi scăpat de tot circul cu promisa autostradă București-Brașov.
Mulți indivizi din societatea modernă sînt ca barcagiii: trag la vîsle, dar stau cu spatele la viitor. Viitorul este suma pașilor pe care-i faceți, inclusiv a celor mici, ignorați sau luați în rîs.
Henri Marie Coandă
Băiatul acesta s-a născut cu 30, dacă nu chiar cu 50 de ani prea devreme.
Gustav Eiffel
120 de ani, la Brașov
Aviatorii aniversează la Brașov 120 de ani de la nașterea lui Coandă. Nu întîmplător e evocată aici personalitatea marelui om de știință. Singura instituție de învățămînt superior din România - Academia Forțelor Aeriene - care îi poartă numele ființează la Brașov din 1995. Pregătește cadre militare pentru Forțele Aeriene, specialitățile naviganți, artilerie antiaeriană, rachete antiaeriene și radiolocație. O delegație de cadre militare și cadeți ai Academiei Regale din Breda, Olanda, a venit la Brașov să sărbătorească Ziua Porților Deschise. De doi ani sîntem în schimb de experiență cu instituția olandeză. Dacă la început părea că între noi sînt multe deosebiri, acum constatăm că sînt foarte puține deosebiri, observă lt.-colonel Dumitru Dinu.
700 de invenții
Inventator prolific, cu peste 250 de brevete și 700 de invenții, Coandă a conceput și realizat aparate de ochire pentru avioanele militare, vagoane de beton, cisterne de beton, o instalație solară pentru desalinizarea apei de mare. Platforma mobilă pentru experimente aerodinamice era montată pe un tren, iar experimentele se desfășurau în mișcare, la o viteză de 90 km/h, pe linia Paris - Saint Quentin. În 1926, în România, Henri Coandă a pus la punct un dispozitiv de detecție a lichidelor în sol, folosit și azi în prospectarea petroliferă. În Golful Persic inventatorul român a construit un echipament oceanic de depozitare a petrolului extras departe de malul mării.
Bunicul avionului cu reacție
Primul avion realizat de Coandă era dotat cu un motor cu piston de 50 de cai-putere. Avionul era împins înainte de aerul absorbit prin față și aruncat cu putere prin spatele lui. Acest principiu stă la baza aviației moderne. Dar aparatul lui era o ciudățenie și prin alte aspecte: aripile nu erau de pînză, ca la avioanele cunoscute pînă atunci, ci din placaj vopsit și lăcuit. Nu avea elice. Pentru a o obține o portanță cît mai mare a avionului, a făcut aripa cu fantă (volet) la bordul de atac, primii voleți din istorie, cum spune gen. Zaharia, și primul tren de aterizare cu suspensii. Unii au rîs de avionul lui, alții l-au lăudat.
Orașul Viitorului
Unul dintre proiectele ținute sub tăcere a fost Delta, un oraș al elitelor din România, un fel de Sillicon Valley mult mai complex decît cel american. Orașul Viitorului conceput de Coandă ar fi trebuit să fie un centru de cercetare, dotat cu un computer central ultraperformant și laboratoare, dar și locuri de recreere, unele subterane. Amplasamentul era stabilit pe plaja dintre Delta Dunării și litoral, cu 10 km lungime și 2 km lățime.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!
Cotidianul omului sïżœnïżœtos
