„Caut slujbã plãtitã mai bine în care sã muncesc mai puþin!“ Aceasta pare sã fie deviza a numeroºi candidaþi la angajare ai timpurilor noastre. Unii dintre ei nu se mai ostenesc nici sã mimeze interesul în cazul unui interviu, atunci cînd aflã cã trebuie sã ºi munceascã de banii aceia. „Pentru banii ãºtia nu ies nici din casã!“, spune un alt viitor muritor de foame, care a ieºit cu ordonanþa de la Steagu ºi trei ani a frecat menta cu prietenii pe aceiaºi bani pe care are acum tupeul un patron sã i-i ofere pentru a munci opt ore.
Ne plîngem cã ºomajul este în creºtere. La tîrgurile de muncã, majoritatea locurilor rãmîn neocupate. De ce? E o întrebare la care ºi eu aº vrea sã capãt rãspunsul. Poate nu ar fi rãu ca o instituþie sã facã o cercetare sociologicã amãnunþitã. Ce s-a întîmplat în societatea româneascã? Ce mutaþii au intervenit? Sau aºa era ºi înainte ºi nu observam pentru cã nu aveam informaþia? De ceva timp cãutãm vînzãtori volanþi, curieri pentru distribuþia la domiciliu a abonamentelor ºi agenþi de vînzãri publicitate. Indiferent pe cîte medii am difuzat mesajul publicitar, rata de rãspuns a fost îngrozitor de micã, iar cei care au ºi rãmas, au fost ºi mai puþini. Sper din tot sufletul cã respectivii, care au renunþat, ºi-au gãsit o slujbã care sã li se potriveascã mai bine ºi nu stau acasã în aºteptarea postului miraculos în care sã nu facã nimic ºi sã primeascã o cãruþã de bani. Posturile acelea sînt tot mai rare, iar ºansele de a le ocupa chiar cei care viseazã la ele sînt minime.
Goana dupã cîºtig este o chestiune normalã. Chiar ºi afarã, nu-s puþini cei care, imediat dupã ocuparea unui post bun, încep cãutarea unuia ºi mai bine plãtit. E firesc ºi normal, iar ei nu au cultul pensionãrii din acelaºi loc de muncã. Dar ei, spre deosebire de noi, sînt dispuºi sã facã, în primã fazã, orice, dupã care cautã un loc unde sã fie plãtiþi mai bine ºi care sã fie cît mai compatibil cu pregãtirea ºi abilitãþile lor. În nici un caz unul în care sã munceascã mai puþin sau, dacã s-ar putea, deloc.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit �i de prietenii t�i!
Cotidianul omului s�n�tos
