* Braºovul are doar 160 de locuri în trei cãmine de bãtrîni * Pe
listele de aºteptare pentru un loc în azil sînt însã sute de pensionari
Îi vedem zilnic, mergînd pe stradã, aºezîndu-se la coadã pentru a-ºi achita facturile sau la farmacii pentru a-ºi cumpãra „porþia“ lunarã de medicamente. Anii i-au gîrbovit, se miºcã greu ºi, de multe ori, cei mai tineri uitã sã le acorde respectul cuvenit vîrstei. Mulþi dintre ei sînt singuri, fãrã familie, au o pensie neîndestulãtoare ºi ar prefera sã locuiascã într-un cãmin ca sã primeascã acolo îngrijirea de care au nevoie. Din pãcate, la Braºov, locurile în instituþiile de ocrotire sînt total insuficiente. Pe lista lungã a celor care aºteaptã sã fie primiþi într-o casã de bãtrîni se înºiruie sute de nume.
160 de locuri în trei cãmine de bãtrîni
Pe lîngã cele 100 de locuri din Cãminul de Bãtrîni de pe strada Constantin Lacea, aparþinînd Consiliului Local, existã în Braºov încã 60 de locuri în douã instituþii private, aparþinînd Asociaþiei Filantropice „Christiana“ ºi Bisericii Ortodoxe „Sfînta Treime“. Cînd Cãminul de Bãtrîni din Noua va fi preluat de Primãrie, numãrul de locuri va creºte cu încã 200. Anul acesta sau, cel mai tîrziu, în primãvara urmãtoare, va fi inauguratã ºi Casa de Bãtrîni de pe lîngã Biserica „Schimbarea la faþã“, de la Micºunica, unde vor mai fi alte 28 de locuri pentru bãtrînii singuri care au nevoie de îngrijire.
Cãminul din Noua, preluat de Primãrie
Soarta Cãminului de Bãtrîni din Noua este pe cale de a fi decisã. Guvernul a emis deja o Hotãrîre prin care imobilul trece din patrimoniul Ministerului Muncii în cel al Primãriei Braºov. În perioada urmãtoare vor fi cumpãrate ultimele piese de mobilier, pentru care mai sînt necesare circa douã miliarde de lei, dupã care, la nivelul Consiliului Local se va forma o comisie care va prelua cãminul unde vor putea locui pînã la 200 de pensionari. „Partea cea mai grea de-abia atunci va începe, pentru cã va trebui sã stabilim modul de funcþionare ºi susþinere financiarã a cãminului. Va trebui sã gãsim cele mai bune soluþii, pentru a nu fi nevoiþi sã aducem bani de acasã“, spune primarul George Scripcaru. Costurile de întreþinere ale viitorului cãmin vor fi de aproximativ douã miliarde de lei lunar, iar o parte trebuie suportatã de cei care vor locui acolo. „Vor trebui selectate doar persoanele cu venituri suficiente, care sã poatã asigura acoperirea acelor cheltuieli“, mai spune primarul.
Cel mai vechi aºezãmînt
din Transilvania
În curtea Bisericii „Sfînta Treime“ din ªcheii Braºovului funcþioneazã cel mai vechi aºezãmînt de ocrotire din Transilvania. „De peste 200 de ani, aceastã bisericã se îngrijeºte de oamenii în vîrstã, gãzduindu-i ºi acordîndu-le tot sprijinul de care au nevoie. Acum, la Cãminul nostru locuiesc 10 femei în vîrstã, care au asigurate cele mai bune condiþii de viaþã. Locuiesc singure în camerã, la douã camere existã o baie ºi un grup sanitar“, spune preotul paroh Aurelian Nicu Reit. Finanþarea cãminului se bazeazã pe fondurile bisericii ºi pe sponsorizãrile ºi donaþiile pe care le primeºte. „Credincioºii ne ajutã foarte mult. Cînd vin la cimitir, la mormintele rudelor lor, trec ºi pe la cãmin ºi le aduc bãtrînelor alimente sau alte lucruri de trebuinþã. Aºa se face cã cele 10 bãtrîne care locuiesc acuma aici nu trebuie sã plãteascã nimic, pensia rãmînîndu-le lor în totalitate“, a completat ºi preotul paroh Aurel Colceriu. Cea mai mare problemã cu care se confruntã administratorii aºezãmîntului este cã nu au un personal calificat care sã acorde asistenþã medicalã permanentã. Capacitatea Cãminului ar putea fi extinsã în viitor. „Planurile pentru extindere ºi reparaþii sînt aproape gata. Dorim sã facem din aceastã instituþie una etalon pentru aºezãmintele de ocrotire socialã din zonã. Avem promis ºi sprijinul Consiliului Judeþean, care ne va ajuta la finanþarea lucrãrilor“, a mai spus preotul Aurelian Nicu Reit.
Cãminul de la Sãcele, finanþat
din strãinãtate
Înfiinþat în 1999, Cãminul de Bãtrîni al Asociaþiei Filantropice „Christiana“ gãzduieºte la Sãcele 52 de persoane cãrora le oferã condiþii pentru o viaþã decentã. „De la înfiinþare ºi pînã acum, nu am primit nici mãcar un leu de la stat, în ciuda faptului cã existã o reglementare legalã care obligã autoritãþile sã contribuie lunar cu 960.000 de lei la îngrijirea fiecãrui bãtrîn. Sîntem ajutaþi în permanenþã de cîteva ONG-uri din strãinãtate, care ne sponsorizeazã“, explicã Teofil Mija, preºedintele Asociaþiei „Christiana“. Doctorul Mija spune cã bãtrînii care locuiesc în cãminul de la Sãcele plãtesc între 0 ºi 5 milioane de lei, în funcþie de veniturile pe care le au, banii astfel strînºi ajungînd doar pentru plata salariilor celor 25 de angajaþi ai cãminului. „Avem cîþiva bãtrîni care nu plãtesc nici un leu, pentru cã nu au de unde, dar, fiind în putere, ne mai ajutã la treburile din cãmin. Chiar dacã ne descurcãm greu, îi primim ºi pe cei care nu pot contribui la cheltuielile cãminului, pentru a evita pericolul ca aceºtia sã ajungã în stradã“, mai spune doctorul Mija.
100 de locatari în Cãminul de pe Lacea
Cãminul pentru Persoane Vîrstnice de pe strada C. Lacea este singura instituþie de profil care aparþine Direcþiei de Servicii Sociale a Primãriei. Aici locuiesc 100 de bãtrîni, între 60 ºi 92 de ani. „Încercãm sã le facem viaþa cît mai uºoarã ºi mai frumoasã. E adevãrat cã încã stau prea mulþi bãtrîni într-o camerã, pînã la 10 persoane, dar deocamdatã acestea sînt condiþiile. În ultima perioadã am reuºit sã întregim o echipã multidisciplinarã care acordã asistenþã bãtrînilor, echipã care acum cuprinde, pe lîngã medic, ºi un asistent social ºi un psiholog. Ne aflãm în cãutarea unui kinetoterapeut care sã-i ajute pe bãtrîni sã-ºi pãstreze mobilitatea ºi tonusul de viaþã“, spune Gabi Cocuz, directorul Cãminului pentru Persoane Vîrstnice. Pentru îngrijirea de care beneficiazã, fiecare bãtrîn plãteºte lunar 60% din pensie, dar nu mai mult de 2,9 milioane de lei, restul cheltuielilor fiind suportate din bugetul local (între 6 ºi 8 milioane de lei lunar pentru fiecare pensionar). „Pentru a-i mai scoate din atmosferã organizãm excursii la diferite mãnãstiri sau alte obiective din judeþ. De exemplu, în ajunul Paºtelui, am fost la Sîmbãta, la mãnãstire, într-o excursie de o zi. Pentru viitor, ne dorim însã foarte mult sã avem un microbuz“, spune Cocuz.
La Micºunica, un cãmin cu 28 de locuri
Pe lîngã noua Bisericã „Schimbarea la faþã“, din cartierul Astra, se înalþã ºi o viitoare casã de bãtrîni care va avea o capacitate de 28 de locuri. Investiþia, suportatã integral de bisericã, se ridicã la peste trei miliarde de lei. „Vom avea cîte ºapte camere, cu cîte douã locuri, la fiecare nivel. Fiecare camerã va avea propria camerã de baie. Vom face ºi un cabinet medical unde bãtrînii sã primeascã asistenþa medicalã necesarã“, a declarat viitorul administrator al cãminului, Cornel Gabor. Fiind un cãmin de incintã al Bisericii, locatarii vor beneficia ºi de toatã asistenþa religioasã de care au nevoie. „Cel mai greu va fi sã stabilim condiþiile în care bãtrînii vor avea acces în cãmin. De asemenea, deoarece cheltuielile de întreþinere ale cãminului nu vor fi mici, va trebui sã stabilim care va fi contribuþia vîrstnicilor la acoperirea acestora“, a mai spus Gabor. Viitorul administrator al cãminului spune cã se discutã chiar ºi o variantã prin care bãtrînii singuri, care nu se mai pot îngriji, dar care au locuinþã, sã o cedeze în favoarea aºezãmîntului, dar deocamdatã nimic n-a fost stabilit.
Îngrijirea la domiciliu,
alternativa instituþionalizãrii
• În þãrile din vestul Europei, instituþionalizarea persoanelor vîrstnice este, din ce în ce mai des, înlocuitã de îngrijirea la domiciliu, asiguratã pe bazã de voluntariat. Îngrijirea la domiciliu va cãpãta ºi în România o importanþã mai mare, existînd ºi reglementãri legale în acest sens. Cei care oferã aceste servicii vîrstnicilor sînt pregãtiþi sã le acorde servicii socio-medicale, dar ºi de îngrijire a locuinþei. O parte a voluntarilor s-au specializat în kinetoterapie (terapia prin miºcare), ajutîndu-i pe vîrstnici sã-ºi recupereze capacitatea motorie în urma diferitelor afecþiuni, dar ºi sã-ºi menþinã tonusul de viaþã. În prezent, servicii de acest gen sînt oferite persoanelor în vîrstã de „Crucea Roºie“ ºi Asociaþia „Pro Vita“.
Centrul de zi pãstreazã
vitalitatea vîrstnicilor
• O soluþie care ar putea rezolva, mãcar parþial, problema instituþionalizãrii persoanelor vîrstnice este participarea acestora la activitãþile din cadrul Centrului de Zi, aparþinînd Direcþiei de Servicii Sociale a Primãriei. Centrul, situat pe str. T.Vladimirescu nr. 33, acordã persoanelor care au împlinit 57 de ani (femeile) ºi 62 de ani (bãrbaþii), servicii socio-medicale care sã conducã la prevenirea marginalizãrii ºi excluziunii sociale a acestor persoane. Vin la centru vîrstnici care nu au familie, nu-ºi pot asigura singuri condiþii normale de locuit, nu realizeazã venituri proprii sau acestea sînt insuficiente sau se aflã în imposibilitatea de a-ºi asigura nevoile socio-medicale.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit �i de prietenii t�i!
Cotidianul omului s�n�tos
