Unchiul lui Moş Crăciun

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: » Andrei PAUL, 23.12.2005

De dragul copiilor

* Nea Lucică e braşovean, dar e unchiul bun al lui Moş Crăciun, pe care-l ajută în aceste zile să împartă daruri copiilor cuminţi

Nea Lucică are 76 de ani. Un bătrînel bonom, cu barbă albă şi puţin rotofei. Seamănă cu Moş Crăciun, doar că, aşa cum se recomandă, este de fapt „unchiul lui Moş Crăciun“. A ieşit la pensie în urmă cu cinci ani şi a mai lucrat încă trei tot ca revizor contabil. De doi ani a acceptat să-l înlocuiască la Braşov pe Moş Crăciun care, aşa cum ştiu toţi copiii, este foarte ocupat şi nu are cum să ajungă el însuşi în toate casele.

Moşul trebuie să-i iubească pe copii

Chiar dacă e doar unchiul celui adevărat, Moşul trebuie să aibă neapărat barba şi mustăţile albe, căciula roşie cu moţul alb, tunica roşie cu garnitura albă şi cureaua lată, de piele, cu cataramă mare. Şi sac pentru cadouri. „Eu unul prefer un sac normal, cît mai vechi şi cu cît mai multe petice, pe care le coase Crăciuniţa înainte de a pleca Moşul prin lume, cu cadourile. Dar cel mai mult, Moşul trebuie să-i iubească pe copii“, spune nea Lucică. El îi iubeşte atît de mult, că, uneori, mai ales în preajma Crăciunului, vorbeşte cu ei pe stradă sau pe la cozi, să-i întrebe dacă au fost cuminţi şi cam ce şi-ar dori ei de la Moşu’. „Da’ ce, eşti prieten cu Moş Crăciun?“, îl întreabă puştii cîteodată în astfel de discuţii. „Păi, eu sînt unchiul Moşului“, le răspunde el, şi puştii fac ochii mari, nemaiştiind ce să zică. Adoră să stea de vorbă cu ei în costumul de Moş Crăciun. „Unii mă trag de barbă şi, cînd văd că nu se desprinde, aşa cum se aşteaptă ei, rămîn blocaţi. Nu mai ştiu ce să creadă. Şi atunci le spun cum mă înrudesc eu cu Moşul cel adevărat“, povesteşte nea Lucică.

Copiii nu mai vor căluţi de lemn şi ursuleţi de pluş

Cînd stă de vorbă cu copiii, le povesteşte despre drumul lui Moş Crăciun, despre reni, despre piticii care lucrează tot anul la jucăriile favorite ale copiilor. Celor puţintel mai mari, le povesteşte şi cum a ajuns Moş Crăciun să împartă daruri, după ce Iisus s-a născut în grajdul lui. Toţi trebuie să-i cînte sau să-i spună o poezioară ori o poveste, sau măcar o rugăciune. Şi, bineînţeles, să-i spună ce năzdrăvănii au făcut de-a lungul anului şi cît au fost de cuminţi. Apoi scoate, pe rînd, din sacul lui fără fund, toate cadourile pe care şi le-a dorit cel mic şi pe care Moş Crăciun cel adevărat i le-a încredinţat. Vremurile s-au schimbat, şi copiii nu mai vor căluţi de lemn şi ursuleţi de pluş. „În primul rînd, vor calculatoare sau jocuri electronice. Mai ales băieţeii. Apoi, tot la băieţei, mare căutare o au figurinele cu eroi din filme şi desene animate. Iar fetiţele vor păpuşi Barbie cu garderobă şi bucătărie. Şi ciocolată. Nu există fetiţă care să nu-mi ceară ciocolată“, se amuză unchiul lui Moş Crăciun.

Legenda lui Moş Crăciun

• Despre Moş Crăciun circulă o mulţime de legende. Într-una dintre variante, legenda lui Crăciun, păstorul mitic, a fuzionat cu povestea Naşterii Domnului. Legenda spune că, fără acordul soţului său, Crăciuneasa o primeşte în gazdă pe Fecioara Maria, oferindu-i adăpost în grajd. Aflînd acest lucru, Crăciun se înfurie şi îi taie mîinile, însă Maica Domnului i le lipeşte la loc. Minunea îl converteşte pe Crăciun la creştinism. De bucurie că nevasta sa a scăpat nevătămată de pedeapsa lui necugetată, Crăciun aprinde un rug din trunchiuri de brad în curtea lui şi joacă o horă cu toate slugile lui. După joc, Crăciun împarte Sfintei Familii daruri păstoreşti: lapte, caş, urdă, smîntînă. În religia creştină, moşul care aduce daruri este de fapt Sfîntul Nicolae, sărbătorit pe 6 decembrie.

Satul lui Moş Crăciun

• Originea Moşului este foarte controversată. Unii susţin că el ar locui în Suedia, alţii că ar sta în Danemarca, Finlanda, Groenlanda, Alaska sau undeva, la Polul Nord, într-un loc secret numit „Kongensgaarden“. În 1925, s-a descoperit că nu existau reni la Polul Nord. Există însă o mulţime de reni în Lapland (Laponia), Finlanda. În 1927 marele secret al adresei lui Santa a fost divulgat de Markus Rautio („Uncle Markus“) care era gazda popularei emisiuni „Ora Copiilor“, la un post public de radio finlandez. El a declarat ca Moş Crăciun locuieşte în Munţii Korvatunturi din Lapland. Korvatunturi sau „Muntele Ureche“ se află în ţinutul Savukoski, Laponia, Finlanda, pe graniţa fino-rusă. La 500 m înălţime, este de fapt un deal mai mare. Oficiul său poştal oficial este în oraşul Napapiiri, lîngă Rovaniemi, aproape de Muntele Korvatunturi. Construit în grote în ţinutul Rovaniemi, la 800 de kilometri de capitala finlandeză Helsinki, parcul de distracţii şi casa lui Moş Crăciun au atras, ani de zile, zeci de mii de turişti.

Tatăl lui Moş Crăciun

• „Tatăl“ lui Moş Crăciun a fost Thomas Nast, un tînăr ilustrator de origine germană la cea mai citită revistă americană a anilor 1800, „Harper’s Weekly“. După izbucnirea Războiului de Secesiune, în 1861, a făcut ilustraţii la reportajele de război. În decembrie 1862, cînd armata unionistă suferise mari pierderi şi soldaţii erau deprimaţi, Nast a publicat un desen în care Santa Claus (prescurtare de la Nikolas, Sfîntul Nicolae german) era în tabără, printre soldaţi. Pentru prima oară, Moş Crăciun a fost înfăţişat sub forma în care îl cunoaştem azi: un bătrîn durduliu şi bonom, drapat în steagul american şi împărţind daruri soldaţilor. Personajul imaginat de Nast e originar din Renania germană, despre care tînărul desenator păstra o vagă amintire a primei copilării. E vorba de povestea despre un moşuleţ, Pelze Nicol, care oferea bomboane copiilor cuminţi şi bucăţi de cărbune celor obraznici. Cu timpul, Nast a imaginat toate ocupaţiile şi performanţele pe care i le cunoaştem astăzi Moşului. Moş Crăciun aşa cum este el cunoscut azi, cu renii şi veşmîntul roşu şi barba albă a fost inventat la începutul secolului XX de o companie de publicitate americană care făcea reclamă pentru celebra Coca-Cola.

Ajutorul lui Moş Crăciun

• Pe Adrian Dobrescu, lumea îl ştie de la Pro FM sau de la Teatrul de Păpuşi „Arlechino“, unde este actor încă de acum zece ani. E tînăr, brunet, cu părul lung şi fără barbă. Exact opusul lui Moş Crăciun. Dar este unul dintre ajutoarele lui de nădejde. Îl înlocuieşte la grădiniţe şi la şcoli. „Merg mai puţin acasă la persoane particulare. Mai mult la prieteni. Oricum, acasă, copiii sînt obişnuiţi să-şi aştepte cadourile sub brad. Moşul vine, le lasă sub brad şi pleacă, pentru că are o mulţime de daruri de împărţit, toată noaptea. La grădiniţă, la şcoli sau la instituţii, copiii se bucură să-l întîlnească pe ajutorul lui Moş Crăciun pentru că el poate să zăbovească mai mult, să stea de vorbă cu fiecare“, spune Adi.

Moş Crăciun SRL

• Părinţii care nu l-au cunoscut pe unchiul lui Moş Crăciun şi nici pe Adi Dobrescu, ajutorul de nădejde al Moşului din Laponia, dar vor totuşi ca darurile copiilor să fie împărţite de un ucenic al Moşului au la îndemînă şi alte variante. Pot da un anunţ la ziar sau pot intra pe Internet unde găsesc cu siguranţă un ucenic mai puţin ocupat gata să-l înlocuiască în seara de Crăciun pe Moşul cel adevărat. Preţurile pentru o „şedinţă“ pleacă în general de la aproximativ un milion de lei vechi, şi de obicei, se stabilesc „la mica înţelegere“ cu ajutorul Moşului. Depinde de cîţi copii îl aşteaptă, de cît durează „spectacolul“, de costum. „Crăciuniţele“ şi spiriduşii costă şi ei între 15 şi 25 de euro.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: