* Industria brașoveană de apărare va fi restructurată potrivit unei strategii ce va fi elaborată pînă la 7 septembrie
* Ministrului economiei
și comerțului, Codruț Șereș, nu i-a plăcut ce a găsit în uzinele brașovene
Turnătoria Carfil, în atenția Parchetului
u Un caz mai special îl reprezintă turnătoria de fontă de la Carfil. Aici, de șase ani, s-au investit 33 milioane de euro, iar lucrările realizate nu justifică în totalitate cheltuielile. Turnătoria de la Carfil este extrem de scumpă, și nu cred că toată suma a fost îngropată acolo, ci s-a scurs și în alte direcții. Există dosare cu evaluări ale corpului de control, care vor fi trimise și la Parchet, a anunțat Șereș. Ministrul este de părere că și Romarm ar trebui să facă o anchetă aici. Conducerii societății și reprezentanților sindicatului li s-a cerut, de altfel, sîmbătă, o fișă a investiției făcute. Vreau să știu cîți bani s-au băgat aici, cît mai trebuie și în cît timp se va recupera investiția, a adăugat ministrul. La întîlnirea de sîmbătă, reprezentanții Carfil au solicitat încă 104 milioane de euro pentru finalizarea turnătoriei.
Industria de apărare va fi restructurată potrivit unei strategii ce va fi elaborată pînă în 7 septembrie. Declarația a fost făcută de ministrul economiei și comerțului, Codruț Șereș, care a fost la Brașov, sîmbătă și duminică, pentru a analiza situația societăților brașovene din industria de apărare. Concluziile vizitei ministrului MEC au fost: inutilitatea Romarm și necesitatea schimbării mentalității conducerii societăților din sectorul de apărare.
Inspecție în Apărarea brașoveană
Șereș a spus că a venit la Brașov după ce, în urmă cu două săptămîni, a avut o discuție cu primarul George Scripcaru. Am decis să fac o vizită la Brașov pentru a clarifica o parte din problemele legate de o serie de capacități din industria de apărare. În discuțiile avute cu autoritățile locale am precizat că trebuie să dăm un sens dezvoltării, sau, dimpotrivă, privatizării ori restructurării capacităților din industria de apărare, a spus Șereș. Ministrul a discutat, la acest sfîrșit de săptămînă, cu autoritățile locale și conducerile Metrom, Carfil, IAR Ghimbav, Tohan SA, Uzina de Produse Speciale Făgăraș și Pirochim Victoria.
Romarm,
structură inutilă
Ministrul MEC a găsit, după propriile spuse, același haos în societățile brașovene ca și în urmă cu cîțiva ani, astfel că Romarm, structura care le coordonează, a primit o notă foarte proastă. Șereș a criticat conducerea Romarm pentru lipsa de preocupare și implicare în rezolvarea problemelor uzinelor. Cred că nu ar fi nici o diferență pentru fabrici dacă Romarm nu ar exista. Adică Pirochim Victoria ar fi tot cu activitate zero, Tohan tot cu peste 300 de active din care folosește doar trei, iar Carfil ar fi tot nerestructurată. Mai mult, la vizita mea la Brașov, nici unul dintre directorii Romarm nu a fost prezent, iar trei administratori speciali, de la Carfil, Toptherm și Tohan, au lipsit și ei, a constatat Șereș. Ca urmare, cei trei administratori speciali vor fi schimbați.
Directorii lucrează după ureche
Nici conducerile uzinelor nu au fost lăudate de ministru. Șereș a spus că, în afară de IAR Ghimbav, la celelalte societăți, directorii nu sînt preocupați să aducă noi comenzi și să eficientizeze activitatea .În primul rînd, în industria de apărare asistăm și în anul 2005 la aceeași mentalitate care a dus la rezultatele pe care le cunoaștem cu toții. În continuare se stă cu mîna întinsă către Ministerul Apărării Naționale. Această mentalitate generează lipsă de preocupare pentru găsirea unor surse de venituri sau satisfacerea unor clienți străini. Am întîlnit directori care lucrează după ureche, ceea ce nu ne mai dorim pentru nici una dintre societățile aflate sub Romarm, a declarat Șereș. Inexistența unor planuri de afaceri și lipsa de orientare spre latura comercială a activității vor trebui remediate. Ministrul a dat ca exemplu UPS Făgăraș, unde conducerea se află, din februarie, în negocieri cu un partener american pentru un contract, și încă nu s-a ajuns la un rezultat concret.
Strategie pînă la
7 septembrie
Șereș a mai anunțat că se poartă discuții atît cu reprezentanții administrației publice locale, cît și cu conducerile și sindicatele uzinelor brașovene, pentru că MEC vrea să finalizeze, pînă în 7 septembrie, o strategie de restructurare a industriei de apărare. Ministrul economiei a mai afirmat că o serie de investiții au fost stopate de MEC la începutul acestui an, pentru că este nevoie de o analiză care să releve în ce măsură industria de apărare își poate susține existența în viitor. Am dat termen ca, pînă în 7 septembrie, să avem o strategie de restructurare a acestui domeniu. Unele lucruri au fost făcute, o parte din directori au fost schimbați, au avut loc întîlniri la MEC. Vrem să punem pe masa Guvernului această strategie, după care să trecem la finalizarea ei, a mai spus Șereș.
Societăți mixte
și vînzarea de active
Restructurarea va cuprinde, pe lîngă vînzarea de active, constituirea de societăți mixte cu parteneri strategici, dar numai în cazul societăților care își pot continua activitatea. În această categorie nu intră Carfil, unde constituirea de societăți mixte va fi abandonată. Un alt punct important va fi vînzarea de active nefolosite sau transferarea lor către autoritățile locale, în contul datoriilor la aceste bugete. Spre exemplu, la Tohan, din totalul de 300 de active aflate în proprietate, doar trei sînt folosite, și, la o eventuală dezvoltare a societății, ar putea fi ocupate maximum șase. Asta, în condițiile în care datoriile sînt mari, iar directorul a prezentat un plan de investiții gîndit la nivelul lui 2003.
Privatizare
și reducerea
nucleelor de bază
O altă posibilitate este privatizarea, mai ales că multe societăți, printre care Metrom și Carfil, se bazează în prezent pe producția civilă, nu de apărare. Vor mai fi luate în calcul extinderea parcurilor industriale și evaluarea conducerii Romarm. În plus, se va decide atunci și ce procent din nucleele de bază ale fiecărei societăți își justifică activitatea și menținerea în funcții. În această categorie sînt incluși aproximativ 2.500-3.000 de angajați brașoveni, care primesc 75% din salariu, deși nu au încărcare cu comenzi. Dorința mea este ca cei 75% să devină de domeniul trecutului, a spus Șereș.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!