* Parchetului de pe lîngă Judecătoria Brașov * Surse judiciare susțin că scoaterea la lumină, după patru luni, a acestui raport este o răzbunare a cercurilor care au interes ca Adrian Șaramet, procurorul general al Parchetului de pe lîngă Curtea de Apel, să fie înlăturat
Parchetele brașovene sînt zguduite de un raport care critică în termeni duri modul în care procurorii își pot desfășura activitatea. Raportul este semnat de trei procurori de la Parchetul de pe lîngă Judecătoria Brașov și a ajuns pe masa ministrului justiției, Monica Macovei. Documentul conține acuze grave la adresa conducerii Parchetului de pe lîngă Curtea de Apel Brașov. În mod suspect însă, deși a fost redactat în urmă cu aproape patru luni, raportul a fost făcut public abia acum, la doar cîteva zile după ce Curtea Constituțională a respins punctul privind revocarea mandatelor tuturor procurorilor cu funcții de conducere, adică inclusiv ale celor care conduc Parchetul de pe lîngă Curtea de Apel Brașov și care sînt atacați în raport.
Război de culise în parchete
Parchetele brașovene sînt zguduite de un raport care critică în termeni duri modul în care procurorii își pot desfășura activitatea. Raportul este semnat de trei procurori de la Parchetul de pe lîngă Judecătoria (PJ) Brașov și a ajuns pe masa ministrului justiției, Monica Macovei. Documentul conține acuze grave la adresa conducerii Parchetului de pe lîngă Curtea de Apel (PCA) Brașov. În mod suspect însă, deși a fost redactat în urmă cu aproape patru luni, raportul a fost făcut public abia cum, la doar cîteva zile după ce Curtea Constituțională a respins punctul privind revocarea mandatelor tuturor procurorilor cu funcții de conducere, adică inclusiv a celor care conduc Parchetul de pe lîngă Curtea de Apel Brașov și care sînt atacați în raport.
Revoltă printre procurori
Raportul care a încins spiritele este semnat de procurorii Marian Drilea, Alina Popescu Deneanu și Andreea Benedek, de la Parchetul de pe lîngă Judecătoria Brașov. Cei trei magistrați sînt membrii unui comitet de monitorizare a reformei sistemului judiciar, instituit la PJ Brașov. Astfel de comitete s-au constituit la fiecare parchet din țară. Membrii lui pot semnala lunar, prin rapoarte, orice probleme din activitatea de zi cu zi. Un astfel de raport este și cel semnat la jumătatea lunii martie 2005 de cei trei procurori ai Parchetului de pe lîngă Judecătoria Brașov. Surse confidențiale susțin că documentul a fost redactat de procurorul Marian Drilea și că acesta ar fi speculat neatenția unor colege pentru a obține și semnăturile lor pe document. Procurorii Alina Deneanu și Andreea Benedek confirmă că au semnat raportul fără a-și însuși însă în toatalitate conținutul lui. Am semnat raportul, dar asta nu înseamnă că ne însușim fiecare frază de acolo exact așa cum a fost ea enunțată, spune procurorul Deneanu. Procurorul Marian Drilea a refuzat ieri orice declarație publică pe marginea acestui document, deși acuzațiile din raport poartă și semnătura sa.
Acuzații grave
Raportul care a declanșat acest scandal este adresat Consiliului Superior al Magistraturii. Documentul vorbește public în premieră despre nereguli grave în activitatea magistraților brașoveni. Una dintre probleme este legată de evaluarea procurorilor. Datoria nu poate fi cu adevărat îndeplinită decît într-o societate ierarhică constituită prin evaluarea pe baza criteriilor de performanță și valoare. Ceea ce lipsește în primul rînd este o autoritate legitimă, în lipsa ei putînd apărea neputința sau abuzul conducătorilor, se arată în document. Armagedon-ul parchetelor din Brașov îl acuză explicit pe Adrian Șaramet, procurorul general din Brașov, de nereguli grave. Programul de pregătire continuă a procurorilor, organizat trimestrial și condus de regulă de procurorul general al Parchetului de pe lîngă Curtea de Apel Brașov, are un caracter formal, pentru a raporta îndeplinirea planului tematic, iar un program de pregătire a personalului administrativ este practic inexistent. Sistemul de recrutare a personalului administrativ este netransparent și sînt cazuri în care încadrările se fac în temeiul legăturilor de rudenie sau de prietenie cu magistrații, spune autorul raportului. Acesta dezvăluie inclusiv legături primejdioase ale politicului cu procurorii. Presiunile politice asupra magistraților sînt în scădere (...) nu sînt excluse în totalitate imixtiunile unor magistrați de la organele ierarhic superioare sub forma unor sugestii cu privire la atenția ce trebuie a cordată pentru complexitatea unei cauze anume ori prin mențiunea explicită că există legături sau relații de prietenie cu partea care trebuie să beneficieze de o mai atentă abordare, se arată în document.
Replica
procurorului general
Conducerea Parchetului de pe lîngă Curtea de Apel Brașov (PCA) a răspuns ieri la acuzațiile raportului. Procurorul general Adrian Șaramet susține pe de o parte că acuzațiile care îl vizează sînt nefondate și, pe de altă parte, că unele propuneri din raport au fost însușite și transmise mai departe autorităților centrale competente. Sistemul de recrutare a personalului administrativ din parchetele de la Brașov nu ține de activitatea noastră și prin urmare nimeni nu ne poate reproșa nouă că nu este transparent. Programul de pregătire continuă a magistraților există și se derulează la modul concret, eficient și prin modalități multiple, spune procurorul general Adrian Viorel Șaramet. Propunerile trimise la București de PCA sînt legate de numărul de procurori din parchetele brașovene, mult prea mic față de necesar, de spațiile improprii în care aceștia lucrează, de instabilitatea legislației sau de dotarea cu calculatoare a parchetelor.
Drumul raportului
Raportul care a declanșat acest scandal a ajuns la PCA Brașov pe 15 martie 2005. Procurorul general al acestei instituții a trimis tot pe 15 martie către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) o sinteză a tuturor rapoartelor primite de la parchetele din subordine, printre care și cel care-a declanșat scandalul. În sinteza respectivă nu s-au regăsit însă și frazele tari, fapt care-a stîrnit furia unuia dintre semnatarii documentului. Revoltat de faptul că acuzațiile lui n-au ajuns la București, magistratul a depus personal la ministrul justiției originalul raportului. În sinteza procurorului general nu au fost reproduse cuvînt cu cuvînt frazele tari din raport, însă mare parte din problemele ridicate de procurorii rebeli au fost punctate ca propuneri. Alte propuneri ale procurorilor s-au referit la: (...) creșterea eficienței sistemului de pregătire și formare profesională continuă a magistraților, sistemul actual fiind apreciat ca formal; eliminarea principiului subordonării ierarhice în cazul procurorilor, se arată în sinteza trimisă în martie de procurorul general brașovean către CSM. Procurorul Adrian Șaramet susține că, înainte de-a trimite sinteza la București, a discutat personal cu fiecare procuror din PJ Brașov conținutul raportului. Eu nu copiez rapoartele, ci întocmesc pe baza lor sinteze. Sinteza trimisă de mine la București n-a fost și nici nu putea fi identică cu raportul în cauză. Pe 16 martie am discutat personal timp de trei ore și jumătate cu fiecare procuror elementele raportului, i-am întrebat detalii despre problemele ridicate. Procurorul Drilea era atunci liber, însă pe 21 martie a venit la biroul meu și am discutat punct cu punct elementele din raport. Oricum, calea de comunicare dintre el și București nu este cenzurată în nici un fel. Orice procuror se poate adresa ministerului sau CSM cu orice propuneri, spune procurorul general Șaramet.
Bombă cu
efect întîrziat
Raportul PJ Brașov a fost făcut public pe 15 iulie 2005. La mai bine de patru luni după redactarea lui. Și asta chiar la numai cîteva zile după ce Curtea Constituțională s-a exprimat pe tema proiectului Legii pentru reforma în justiție. În proiectul privind reforma justiției a existat o propunere în virtutea căreia toți procurorii cu funcții de conducere urmau să fie revocați din funcție. Asta l-ar fi vizat și pe procurorul general din Brașov. Decizia finală a Curții Constituționale a fost emisă pe 6 iulie 2005 și a intrat în vigoare două zile mai tîrziu. Măsura de înlăturare din funcție a tuturor judecătorilor și procurorilor care exercită funcții de conducere se relevă ca o măsură cu caracter individual care excede resortul puterii legiuitoare și interferează nepermis domeniul puterii judecătorești. Se încalcă, astfel, și prevederile (...) privind separația puterilor în stat, se arată în decizia Curții Constituționale. Aparent, între scandalul raportului și decizia Curții Constituționale nu este nici o legătură. Surse judiciare susțin însă că scoaterea la lumină a raportului este o răzbunare a cercurilor care au interes ca procurorul general Adrian Șaramet să fie înlăturat. Și că raportul a fost aruncat pe piață, după ce Curtea Constituțională a respins măsura revocării procurorilor cu funcții de conducere, confirmînd implicit și mandatul procurorului general Adrian Șaramet.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!