* Trei tiruri, încãrcate cu peste 70 de tone de ajutoare donate de braºoveni, pleacã astãzi spre satele cel mai crunt lovite de ape din Vrancea
Vrîncenii care ºi-au pãrãsit casele alungaþi de viituri s-au întors de douã zile în satele lor. Ruine acoperite de ape ºi mîl peste tot. Asta au gãsit acasã. La Vadu Roºca, cel mai lovit sat, apele au scos pînã ºi morþii din cimitir. „Nu mai avem nimic“. Asta se aude peste tot. Ca o jelanie. Cu gîndul la aceºti oameni loviþi de blestemul apelor, aproape 800 de braºoveni au format un rîu de omenie, venind cu mic cu mare, încãrcaþi cu pachete pline cu haine, alimente, pãturi, sãpun, prosoape ºi alte lucruri de folos într-o gospodãrie ruinatã. Cîteva zeci de tone de ajutoare s-au strîns pînã asearã, fãcînd neîncãpãtoare cele 17 corturi din faþa Galeriilor Orinzont 3000. Mulþi copilaºi ºi-au însoþit pãrinþii, purtînd în braþe jucãrii pe care voiau sã le trimitã copiilor dintre ape. Ca sã nu mai plîngã. În cele trei tiruri care vor pleca astãzi spre Vrancea au fost încãrcate ºi 750 de pãturi, 350 de tricouri, 300 perechi de cizme, 1.200 de conserve, dulciuri, obiecte de igienã sanitarã ºi 11 tone de apã mineralã din donaþia firmei SC SILNEF.
Braºovenii, solidari cu vrîncenii de sub ape
Vrîncenii care ºi-au pãrãsit casele alungaþi de viituri, s-au întors de douã zile în satele lor. Ruine acoperite de ape sau mîl peste tot. Asta au gãsit acasã. La Vadu Roºca, cel mai lovit sat, apele au scos pînã ºi morþii din cimitir. Oamenii se iau acum cu mîinile de cap ºi-ºi smulg pãrul de disperare. „Nu mai avem nimic“. Asta se aude peste tot. Ca o jelanie. Cu gîndul la aceºti oameni loviþi de soartã, aprope 800 de braºoveni au venit în ultimele douã zile în parcarea din faþa Galeriilor „Orizont 3.000“, sã aducã ajutoare. Haine, apã, alimente, pãturi, sãpun, prosoape ºi alte lucruri de folos într-o gospodãrie ruinatã s-au strîns pînã asearã, fãcînd neîncãpãtoare cele 17 corturi pregãtite sã adãposteascã pachetele.
Lecþia de omenie
Una peste alta, s-au adunat, dãruite din tot sufletul, 70 de tone de ajutoare. Cele trei tiruri în care au fost încãrcate donaþiile, începînd de asearã, vor pleca azi spre Vrancea. Vor fi de folos sãtenilor din Vadu Roºca, Nãneºti ºi celelalte sate unde oamenii nu mai au nimic.
O bãtrînã de 70 de ani, în scaun cu rotile, a fãcut drumul pînã la centrul de colectare pentru a aduce un kilogram de ulei ºi unul de zahãr. Atît a putut sã ofere. Dar ºtie cã oamenii aceia, mai necãjiþi decît ea, au mai multã nevoie de o mîncare caldã decît ea. Un bãieþel ºi-a însoþit pãrinþii pînã la corturi. Ducea în mînuþe cîteva jucãrii ºi explica cu un aer trist cã vrea sã le trimitã „unui copilaº cãruia apa i-a luat cãsuþa“. ªi alþi copii au donat jucãrii. E averea lor la care au renunþat, pentru cã au învãþat de la pãrinþii lor cît de mult înseamnã sã-i ajuþi pe cei care sînt la mare necaz. E o lecþie de omenie ºi solidaritate pe care braºovenii o ºtiu. Centrul de colectare de la Galeriile Orizont va rãmîne deschis pînã miercuri, cãnd un alt convoi cu ajutoare va pleca spre alte sate lovite de blestemul apelor.
„Tot mai multe firme au rãspuns apelului nostru. Ne-am dat mîna, prieteni sau duºmani, pentru a-i ajuta pe aceºti oameni. Doamnaa aceea în vîrstã, care a venit cu o sticlã de ulei ºi o pungã de orez, este cel mai înduioºãtor exemplu de omenie. Este foarte puþin, dar ceea ce a fãcut ea, gestul acela, e cît un tir întreg de ajutoare. De altfel, majoritatea ajutoarelor provin de la braºovenii de rînd, cu venituri modeste. Iar aceste lucruri te impresioneazã. Mã miºcã solidaritatea braºoveanului de rînd, în timp ce unii oameni cu bani continuã sã nu-ºi dea nici un fel de interes, deºi spun cã le pasã. Dar Dumnezeu e mare ºi-i dã fiecãruia dupã suflet ºi fapte.“
Liviu Pandele, patronul firmei Dacia Invest,
iniþiatorul colectei de la Galeriile Orizont 3000
Senatorul NV Popa întinde o mînã sinistraþilor
Pentru a-i ajuta pe românii afectaþi de inundaþiile din ultima vreme, senatorul liberal Nicolae Vlad Popa, l-a convins pe celebrul violonist ªerban Lupu, american de origine românã, sã concerteze în Braºov ºi Bucureºti în douã concerte caritabile. „Prietenul meu, renumitul violonist american de origine românã, ªerban Lupu, în urma discuþiei avute pe tema inundaþiilor din România, ºi-a exprimat intenþia de a susþine douã recitaluri în scop caritabil, la Braºov ºi Bucureºti“, confirmã N.V. Popa. Senatorul a donat, la rîndul lui, împreunã cu firma S.C Iunimar S.R.L Braºov, 100 de perechi de bocanci pentru oamenii din satul Crihalma, unul dintre satele lovite crunt de furia apelor. În acelaºi scop, liberalul a iniþiat vineri o acþiune de strîngere de fonduri din partea persoanelor prezente la inaugurarea hotelului Bella Musica, din Braºov, deschizînd chiar el lista donaþiilor cu 10 milioane lei. Întreaga sumã colectatã la eveniment va fi donatã sinistraþilor. „Prin acþiunile mele, vreau sã îmi exprim solidaritatea ºi respectul faþã oamenii a cãror viaþã a fost lovitã de calamitãþi. Sper ca ajutorul acordat sã le mai aline durerea celor care în aceastã perioadã trec prin momente de mare disperare“, mai spune senatorul N.V. Popa.
ªerban Lupu,
un braºovean celebru
• Violonistul ªerban Lupu a mai concertat în Braºov ºi în urmã cu doi ani. Nãscut la Bucureºti, a început sã cînte la vioarã la vîrsta de ºapte ani. Numit de americani „campion al lui Enescu“, ªerban Lupu este unul dintre cei mai importanþi mesageri ai muzicii enesciene pe mapamond. Lupu a studiat la clasa de vioarã a prof. univ. George Manoliu la Universitatea Naþionalã de Muzicã din oraºul natal, apoi la Guidhall School - Londra (cu Yfrah Neaman), participînd ºi la cursurile de mãiestrie susþinute de Yehudi Menuhin, Henry Szeryng, Nathan Milstein. În 1976 a plecat în SUA. A cîºtigat premii la concursurile „Vienna International“, „Jacques Thibaud“ - Paris, „Carl Flesch“ - Londra, dar ºi la competiþia destinatã, în þarã, cvartetelor de coarde. Devenit profesor de vioarã la Universitatea din Illinois - SUA, susþine cursuri ºi în Anglia, Olanda, Germania, Polonia, Cehia, Italia, România. În ianuarie 2001, a primit premiul pentru întreaga activitate de la Fundaþia Culturalã Românã, pentru eforturile sale de promovare a muzicii româneºti în lume.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit �i de prietenii t�i!