S-a spus, greºit, cã preºedintele Bãsescu l-a lãsat afarã din joc pe prim-ministrul Tãriceanu. Ca preºedinte, Bãsescu nu putea sã aibã atitudinea unui om politic. El trebuia sã-ºi asume, ºi ºi-a asumat, un rol de mediator.
Legea reformei Justiþiei a trecut, sfîrtecatã, prin parlament. Tãriceanu însã îºi joacã, pînã la capãt, cartea. Iar singura lui carte posibil cîºtigãtoare politic sînt alegerile anticipate. Dacã acceptã sã dea înapoi în faþa parlamentului atunci înseamnã cã pe termen mediu ºi lung cariera lui de om politic e terminatã. La fel ºi urgenþa cu care ºi-a asumat reforme esenþiale. De aceea anunþata demisie de marþea viitoare va declanºa mecanismul anticipatelor.
E, totuºi, un joc pe muchie de cuþit. Dacã PD va fi îndrumat de preºedinte sã zicã „pas“ anticipatelor atunci nu numai Tãriceanu va fi sacrificat, dar ºi PNL va avea aceeaºi soartã.
Nu cred cã se va întîmpla aºa. Bãsescu sperã sã scape de soluþia „imoralã politic“ care e Partidul Conservator ºi atunci vrea ºi el anticipate. Poate mai mult decît însuºi Tãriceanu. Iar dacã Bãsescu vrea anticipate, Boc ºi compania se vor conforma.
Problema e cã, istovitã de inundaþii, þara are chef de anticipate mai mult de o grãmadã. S-ar putea sã avem un absenteism masiv ºi, în plus, oglinda votului sã nu fie prea depãrtatã de cea din 2004. Sînt riscuri pe care actualul Executiv ºi le asumã aºa cã vom avea anticipate.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit �i de prietenii t�i!