Existã, totuºi, un motiv mai mult decît temeinic pentru ca demisia cabinetului Tãriceanu sã fie justificabilã. Un motiv mai temeinic decît chestiunea litigioasã a reformei din Justiþie. Am numit uriaºul ghinion care a însoþit de la bun început actualul guvern. Niciodatã în istoria României nu s-au întîmplat atîtea nenorociri ºi la o asemenea scarã, în numai o jumãtate de an. Înzãpezirile de peste iarnã ºi podurile de gheaþã de pe rîurile moldovene din iarnã sînt copilãrii faþã de cele întîmplate acum. A venit primãvara cu alunecãri de teren ºi distrugeri de drumuri. Cu inundaþiile ticãloase din Banat ºi cu sate acoperite de ape. Apoi a venit Potopul. Care a adus sub ape pãmînturi ºi case în aproape toatã þara. Ceea ce mii de oameni au acumulat într-o viaþã de muncã s-a dus în cîteva clipe. Pagubele totale se ridicã la cifre astronomice, generînd cea mai mare crizã socialã a României ultimilor 15 ani.
Indubitabil, Tãriceanu are la activ o adevãratã colecþie de gafe. I se pot reproºa multe, dintre care la loc de frunte este cumplita crizã din Sãnãtate. I se poate reproºa cã se dãdea cu motocicleta sau cu avionul în timp ce Banatul era sub ape. Dar deluviul care a nenorocit România anului 2005 nu i se poate reproºa lui Tãriceanu ºi compania. Pentru orice guvern din lume, o asemenea avalanºã de calamitãþi ar reprezenta un monstruos ghinion. Nu poþi construi, nu poþi guverna spre dezvoltare ºi creºtere economicã cînd natura mãturã totul în jurul tãu. Iar ghinionul poate fi un motiv mai mult decît temeinic pentru a te cere afarã din joc.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit �i de prietenii t�i!