* FMI cere desființarea contractelor colective de muncă, tocmai bătute în cuie prin Codul muncii * De teama unor mișcări sindicale, premierul Călin Popescu Tăriceanu ia în
calcul renunțarea la acordul cu Fondul
Reprezentanții FMI au cerut Guvernului desființarea contractelor colective de muncă (CCM), aceasta fiind una dintre condițiile aprobării memoradumului suplimentar de politici economice la acordul încheiat cu instituția financiară. Potrivit acelorași surse, solicitarea FMI are la bază și nemulțumirea investitorilor străini din România fața de prevederile noului Cod al muncii, care a fost aprobat deja de Guvern prin ordonanță de urgență. Investitorii străini s-au declarat nemulțumiți de faptul că sindicatele au puteri prea mari în raport cu patronatele.
Premierul se teme
de sindicate
Premierul Călin Popescu Tăriceanu este nemulțumit de solicitarea FMI. Surse apropiate negociatorilor susțin că, din aceasta cauză, primul-ministru ia în calcul chiar renunțarea la acordul cu Fondul dacă reprezentanții acestei instituții nu vor reconsidera solicitarea legată de CCM. Tăriceanu nu agreează ideea desființării contractelor colective de muncă pe motiv că o astfel de măsură ar provoca nemulțumiri majore în rîndul sindicaliștilor, care ar putea organiza mișcări sociale de amploare.
Decizie grea
Sursele citate susțin că premierul intenționează să discute această problema cu oficialii UE, urmînd ca apoi să decidă dacă va mai menține acordul cu FMI. Guvernul ar urma să respecte cele convenite cu FMI, mai puțin cererile suplimentare referitoare la CCM, deoarece criteriile de performanță macroeconomice sînt necesare și îndeplinirii standardelor de integrare în UE. De altfel, în general Uniunea Europeană se bazează pe criteriile impuse țărilor candidate la aderare de către FMI în urmărirea performanțelor economice. În 23 iunie, Guvernul și reprezentanții FMI au convenit asupra memorandumului suplimentar privind politicile economice și fiscale din perioada 2005-2006, care urma să fie transmis conducerii instituției financiare internaționale, în vederea aprobării.
Codul muncii
e bătut în cuie
Ordonanța de urgență privind modificarea și completarea Legii 53/2003 - Codul muncii - a fost publicată marți în Monitorul Oficial și menține prevederile potrivit cărora contractele colective de muncă la nivel național ori de ramură sînt aplicabile tuturor angajatorilor, nu doar celor care au semnat aceste înțelegeri. Potrivit Codului muncii, contractele colective trebuie să conțină prevederi privind obligațiile angajatului și angajatorului, orele suplimentare prestate lunar, evaluarea angajaților înainte de concediere, informarea angajaților de către administrație cu privire la situația societații, condițiile de disponibilizare și de suspendare a unui angajat, plata drepturilor banești pe timpul suspendarii, dar și planul obligatoriu de formare profesională.
Criticile Am Cham
Înainte de adoptarea ordonanței de urgență privind modificarea Codului muncii de către Guvern, Camera de Comerț Americană în România (Am Cham) și-a exprimat dezamăgirea în legătura cu prevederile proiectului de ordonanță, spunînd că acestea au ca efect creșterea influenței și a restricțiilor pe care contractele colective de muncă la nivel național sau de ramură le-ar avea asupra tuturor întreprinzătorilor, inclusiv asupra celor care nu sînt parte la aceste contracte. Stabilirea atribuțiilor angajaților, evaluarea lor sau stabilirea unor planuri de formare profesională sînt aspecte în sarcina exclusivă a angajatorilor, reprezentînd în esență prerogativa tradițională de conducere și control fără de care este imposibilă administrarea întreprinderii în vederea obținerii de profit, dezvoltării afacerii și creșterii numărului de locuri de muncă, susțin reprezentanții Camerei de Comerț Americane în România.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!