Autentificare
Ziarul care vorbeºte cu braºovenii
Portile istoriei Scoala Cerbul de Aur Diaspora
Casa mea Dialog Contabil Expres Gala Monitorul Expres
Index -> Monitorul Expres -> Prima paginã

Povestea leului

×

�
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o
Dimensiune font:

Autor: » Roxana MUªATESCU, 01.07.2005
* Dupã 140 de ani în care s-a numit de mai multe ori cînd „leu vechi“, cînd „leu nou“ ºi chiar „leu prost“, leul românesc iese azi pe piaþã „greu“, dar plin de forþe proaspete

BANII NOI

• 1 ban - Noul ban este fãcut din oþel placat cu alamã, are cant neted ºi culoare galbenã.
• 5 bani -Moneda este din oþel placat cu cupru, cant zimþat ºi culoarea roºie.
• 10 bani - Moneda este tot din oþel, placatã cu nichel, ºi are trei grupuri de zimþi pe cant ºi culoarea albã.
• 50 de bani - Cea mai mare „monedã grea“ este realizatã din alamã ºi are o culoare galben deschis.

Leul românesc, un bãtrînel de aproape 140 de ani, a ieºit azi pe piaþã cu forþe proaspete. κi zice „leu greu“, dupã ce mai bine de un secol a mai fost numit cînd „leu vechi“, cînd „leu nou“ ºi chiar „leu prost“. Primul român care a þinut în mînã, la prima orã a zilei de 1 iulie 2005, noul leu greu a fost chiar preºedintele Traian Bãsescu. Bancnota nou-nouþã extrasã dintr-un bancomat al BRD poartã în spate o istorie lungã a leului românesc.
Talerul-leu, tatãl leului
Leul nostru, nãscut acum 140 de ani, a supravieþuit unor perioade tulburi în viaþa lui. S-a devalorizat, ºi-a mai revenit cîte puþin, ºi-a schimbat chiar înfãþiºarea uneori, a devenit mic ºi neputincios, a stagnat, dar ºi-a pãstrat numele. Una peste alta, i-a mers, precum românului, cînd mai bine, cînd mai rãu. De ce se numesc banii românilor lei? Documentele istorice spun cã vechea monedã medievalã de la care se trage numele monedei naþionale avea reprezentat un leu pe una din feþe, reprezentare caracteristicã ºi unor taleri cunoscuþi sub numele de „taleri leonini“. Este vorba despre talerul-leu, o monedã de argint olandezã care a circulat între secolele XVI-XVIII, fiind menþionatã ºi la noi într-un document din anul 1581.
Primul leu era din argint
Cert este faptul cã, spre sfîrºitul epocii medievale, leul era o monedã din argint, care valora 133 de bani, sau aspri. Era socotitã cît douã treimi dintr-un galben. Adicã un galben era egal cu 1,50 lei. Leul nu prea putea concura cu galbenul, monedã valoroasã din aur, cunoscutã ºi sub numele de ughi. Un document emis în Moldova, în 1679, cobora valoarea leului în raport cu galbenul, arãtînd cã 12 galbeni valorau cît 20 de lei ceea ce însemna un curs de 1 galben la 1,66 lei. Valoarea galbenului, comparativ cu leul din argint, a crescut însã continuu pînã la începutul epocii moderne.
Monedã naþionalã, dupã Unirea lui Cuza
În cursul secolului al XVIII-lea, leii erau mai mult o unitate monetarã imaginarã. 500 de lei formau o „pungã“ de bani, punga fiind unitatea de mãsurã în care se calcula tributul þãrii cãtre sultan. 36 de mii de pungi alcãtuiau o „hazna“, adicã un tezaur. Unirea Moldovei ºi Munteniei în anul 1859 ºi formarea statului modern român a avut ca obiectiv fundamental modernizarea ºi dezvoltarea economico-socialã. Era nevoie de reforme. Pe lîngã reforma agrarã ºi cea a sistemului de credit, s-a fãcut ºi reforma sistemului monetar. Pentru cã în domeniul monetar domnea anarhia ºi specula de monede. Iar România, ca stat nou, nici nu avea o monedã naþionalã. Leul era doar unitate de calcul, iar pe piaþa româneascã circulau peste 80 de monede strãine.
Primul leu de o sutã de bani
Leul a apãrut ca monedã naþionalã în anul 1868. Valoarea leului a fost stabilitã la 100 de bani, renunþîndu-se la vechea împãrþire conform cãreia un leu numãra 40 de parale. Leul era bãtut din aur ºi din argint ºi, pe baza unui proiect de lege din 1866, s-au pus în circulaþie, alãturi de leii metalici, ºi niºte bilete de tezaur cu valoare nominalã exprimatã în lei. Aceste însemne bãneºti au fost emise printr-o lege din 1877 ºi au fost numite „bilete ipotecare“, fiind ulterior înlocuite cu bancnotele. În anul 1890, sistemul monetar naþional a trecut pe baza monometalistã, leul fiind definit în aur, începînd perioada leului puternic, un leu care-ºi merita numele.
Tare în Europa
România era conectatã la sistemele moderne europene ºi, pînã la Primul Rãzboi Mondial din 1916, a avut una din cele mai puternice monede ale continentului. Ca ºi francul francez ºi francul elveþian, leul românesc se raporta astfel: 1 dolar era egal cu 5,18 lei, o marcã germanã fãcea 1,24 lei, iar o lirã sterlinã însemna 25,25 lei, toate aceste raporturi fiind bazate pe echivalenþa metalului preþios pe care îl conþineau prin acoperirea din tezaur.
În perioada de patru decenii pînã la 1914, leul acelor vremuri a fost cel mai puternic ºi a avut cea mai mare stabilitate din toatã istoria economicã a þãrii.
Banii de rãzboi
În timpul Primului Rãzboi Mondial, monedele din aur ºi argint au fost tezaurizate, rãmînînd în circulaþie doar bancnotele, devenite neconvertibile, ºi banii divizionari. La bancnotele emise de Banca Naþionalã a României, care se înfiinþase în 1880, s-au adãugat „banii de rãzboi“ emiºi de ocupanþii germani prin Banca Generalã ºi puºi în circulaþie, tot sub denumirea de lei, în teritoriile ocupate de ei.
Prima bancnotã de 5.000 de lei
Dupã Marea Unire din 1918, printr-o nouã reformã monetarã, derulatã între 1920 ºi 1921, circulaþia leului a fost extinsã în toatã România Mare. În contextual crizei economice mondiale, prin 1929 leul s-a depreciat substanþial ajungînd printre cele mai slabe monede europene. În 1919, preþurile crescuserã de aproape nouã ori faþã de 1914 ºi de aproape 19 ori în 1922. În 1926 a ajuns la cel mai scãzut nivel, înregistrîndu-se o depreciere de 42 de ori. În anul 1926, Banca Naþionalã, împreunã cu autoritãþile române, începe pregãtirile pentru stabilizarea leului, operaþiune care s-a realizat abia la începutul anului 1929. Din 1924 ºi alte state au încercat sã-ºi întãreascã moneda prin reforme monetare: Germania, Suedia, Austria, Anglia, Italia, Belgia, Polonia, Franþa, Danemarca ºi Norvegia. Stabilizarea din 1929 a pãstrat semnele monetare de pînã la 1918 ºi a adus în circulaþie bancnote noi, de 500, 1.000 ºi 5.000 de lei.
Hîrtia de 5 milioane de lei
Încheierea perioadei de crizã, în anul 1933, a prins leul în continuã alunecare. În 1936, Banca Naþionalã a confirmat o depreciere oficialã cu 38%. În 1940, leul înregistrase o devalorizare de 10%, faþã de momentul stabilizãrii din 1929, pe fondul cheltuielilor implicate de Cel de-al Doilea Rãzboi Mondial. Cantitãþi imense de hîrtie monetarã au fost puse în circulaþie, fapt ce a determinat creºterea inflaþiei de peste 8.500 de ori în 1947, faþã de 1938. Atunci, biletele de bancã emise de BNR au înregistrat cele mai mari valori nominale: 10.000, 100.000, 1.000.000 ºi 5.000.000 de lei. În timpul ºi dupã încheierea Celui de-al Doilea Rãzboi Mondial leul s-a prãbuºit dramatic. Un dolar însemna 966 lei în 1941, 4.830 lei în 1944, 179.676 lei în 1946 ºi 6.055.854 lei în 1947.
Bani cu chipul regilor
Chipurile regilor care s-au succedat au rãmas întipãrite pe aversul monedelor. Pe cele de 20 ºi de 100 de lei, din aur, din 1922, era întipãritã efigia regelui Ferdinand, încununat cu frunze de laur. Chipul de copil al micului rege Mihai, de pe monedele de 5 ºi de 20 de lei, din 1930, a fost apoi înlocuit cu cel al tatãlui sãu, Carol al II-lea. Efigia regelui Carol al II-lea a fost executatã pe leii româneºti dintre 1930 ºi 1940 de gravori cunoscuþi ai vremii precum André Lavrillier, Ion Jalea ºi Haralambie Ionescu.
Reforma din 1947 a fost naþionalizare
Dupã Cel de-al Doilea Rãzboi Mondial, care a afectat sãnãtatea tuturor economiilor, noi reforme monetare s-au produs în Corsica, Franþa, Belgia, Olanda, Danemarca, Norvegia, Cehoslovacia. Majoritatea au recurs la înlocuirea vechilor hîrtii cu altele ºi au speculat aceastã decizie reducînd din masa banilor aflaþi în circulaþie. În România, reforma monetarã s-a produs în anul 1947. Prin decizia BNR, paritatea de schimb leu/dolar a fost stabilitã la 150 lei pentru un dolar SUA. „Leii noi“ erau preschimbaþi contra a 20.000 lei vechi, dar în limita unui plafon. Rezultatul stabilizãrii din 1947 a constat în reducerea însemnelor monetare în circulaþie la 1.377,6 milioane lei de la 48.451 miliarde lei, într-o singurã zi. Comuniºtii au lovit astfel în þãranii cu stare, în industriaºi, comercianþi ºi în orice român care avea o brumã de economii.
Leii socialismului
Totuºi, preþurile au continuat sã urce, iar inflaþia sã creascã, ceea ce a determinat autoritãþile comuniste sã recurgã, cîtiva ani mai tîrziu, la o nouã stabilizare. În 1952, statul socialist face o nouã stabilizare monetarã, în scopul declarat de a reduce surplusul de monedã aflatã în circulaþie. Preþurile ºi veniturile populaþiei s-au redus de 20 de ori. Au fost introduse în circulaþie monedele de 1, 3, 5, 10 ºi 25 de bani ºi bancnote din hîrtie de 1, 3, 5, 10, 25 ºi 100 lei. Stabilitatea impusã de economia socialistã a fost menþinutã pînã în 1990. Cotaþia leului în raport cu dolarul a fost între 12 ºi 18 lei. Deºi preþurile au variat nesemnificativ în tot acest timp, totuºi, în România exista o inflaþie mascatã, în special în anii ’80, protejatã de lipsa de bunuri ºi servicii de larg consum. Reformele monetare din 1947 ºi 1952 nu au conferit leului convertibilitate.
De unde vine banul
• În evul mediu, au pãtruns pe teritoriul actual al þãrii noastre monedele statelor vecine ºi au fost bãtute monede noi prin secolele XIV-XV. Cam atunci a intrat în scenã banul, o monedã micã de argint, cu mare rãspîndire. Cuvîntul ban derivã de la dinarul emis pe teritoriul de azi al Sloveniei, în perioada 1255-1349, dar care a circulat foarte mult la noi. Fiind cea mai veche monedã curentã, a impus ºi numele generic de bani. Banii fiind, dupã definiþie, marfa care îndeplineºte funcþia socialã de schimb ºi de platã a tuturor mãrfurilor.
Primii bani
• Primele forme de schimb monetar pe actualul teritoriu al þãrii noastre au apãrut la sfîrºitul epocii bronzului, sub formã de pumnale, vîrfuri de sãgeþi sau alte mãrfuri. Primele semne monetare, bani de metal, de bronz ºi argint, au fost bãtute cu peste 2.500 ani în urmã. Astfel de monede au fost descoperite la Histria, Callatis, Tomis, colonii greceºti din Dobrogea, sub numele de drahme. Cîntãreau peste 8 grame de argint. Aceste monede reprezintã geneza primului sistem monetar autohton pe teritoriul României.
O lescaie ºi-o para
• Dintre monedele care au circulat la noi în evul mediu, cîteva au rãmas în istorie cu numele. Sînt pomenite în expresii des folosite, deºi mulþi dintre noi nu se întreabã cum ne-am ales cu aceste cuvinte. De pildã, expresiile „n-am o lescaie“ sau „nu dau o lescaie“ se referã la o sumã infimã, fãrã valoare, care era reprezentatã de o lescaie (lascaia). Lescaia a circulat în a doua jumãtate a secolului al XVIII-lea ºi era o monedã de valoare micã, intermediarã între ban ºi para. ªi paraua - o monedã micã turceascã, din argint - a rãmas în limba românilor. Care spun adesea despre ceva neînsemnat cã nu face nici cît „o para chioarã“.
De unde vine banul „ortul popii“: o datorie de onoare
• Pe vremuri, „a da ortul popii“ era o datorie de onoare. ªi nu însemna cã treci pe lumea cealaltã, ca acum, ci cã trebuie sã chiar dai un ort preotului. În numismatica medievalã, ortul era o monedã de argint, des întrebuinþatã la noi în tranzacþiile comerciale. Ca o ultimã datorie de onoare ce trebuia plãtitã, un ort era suma care trebuia achitatã preotului pentru orice înmormîntare.
Falsificatori judecaþi la Braºov
• Banul, „ochiul dracului“, i-a împins întotdeauna pe oa-meni la fapte ilegale. Falsificarea banilor, de pildã, este atestatã încã din Evul Mediu, cînd contrafacerea unor monede era favorizatã de desele emisiuni nou apãrute. O însemnare veche aratã cã domnul Radu cel Mare (1495-1508) a fãcut o intervenþie cãtre braºoveni pentru a le cere sã elibereze un supus al sãu ce fusese acuzat de fals fãrã a fi el vinovatul. „Pe cei ce vor fi fãcut acei aspri îi vom afla noi ºi îi vom pedepsi, cum li se cuvine dupã lege“, asigura domnitorul.
Cît costa pîinea în 1877 ºi 1912
• În 1877, o pîine costa 0,24 lei, 0,23 lei în 1900 ºi 0,26 de lei în 1912. Zahãrul s-a scumpit de la 1,25 lei, în 1877, la 1,13, în 1900, dar costa numai 0,95 lei în 1912. Brînza de oi era 0,60 de lei kg în 1877, 1,05 lei în 1900 ºi 1,48 lei în 1912. Carnea de porc se vindea cu doar 0,55 de lei în 1877, dar cu 1,34 lei în 1912. Un litru de vin a urcat de la 0,47 lei la 0,90, între 1877 ºi 1912. Tutunul era un produs scump. În 1877 costa 12,15 lei, iar în 1912 se vindea cu 12,50 lei punga.
Bani care au circulat pe teritoriul României Drahma histrianã
• Drahma de la Istros (cca. 480 î.Cr.) este cea mai veche emisiune monetarã din spaþiul românesc. În regiunile locuite de triburile geto-dacice, au mai circulat stateri ºi tetradrahme emise de Filip al II-lea, Alexandru cel Mare, Lysimach, drahme de la Apollonia ºi Dyrachium ºi tetradrahme bãtute de provincia romanã Macedonia Prima ºi de oraºul Thasos.
Stater - Thracia
• Sistemul monetar geto-dac apare prin imitarea combinatã a diferitelor tipuri de monede greceºti de mare circulaþie. Primele monede geto-dacice sînt datate în jurul anului 300 î.Cr., iar sfîrºitul monetãriei dacice este plasat în sec. I î.Cr.
Kosoni
• În secolul al II-lea î.Cr. în Dacia a pãtruns masiv denarul republican roman, fapt ilustrat de marele numãr de tezaure descoperite.
Denari în Imperiul Roman
• Dupã cucerirea Daciei, denarul imperial roman este moneda oficialã în noua provincie. Moneda romanã a continuat sã pãtrundã în spaþiul fostei provincii Dacia ºi în zonele extracarpatice adiacente ºi dupã retragerea administraþiei ºi armatei române de la nord de Dunãre (271 d.Cr.).
Solidus Anastasius (491 - 518)
• În zorii Evului Mediu, moneda bizantinã preia funcþia de instrument de schimb în þinuturile româneºti, rol îndeplinit pînã în secolul al XIV-lea. Dupã anul 1000, tot aici au început sã circule ºi monedele statelor suverane vecine.
Taler - Leu
• La 22 aprilie 1867 a fost adoptatã „Legea pentru înfiinþarea unui sistem monetar ºi pentru fabricarea monedei naþionale“, iar Leul a devenit moneda naþionalã, fiind împãrþit în 100 de bani. La început s-au emis numai monede de aramã, cu valoarea nominalã de 1, 2 , 5 ºi 10 bani.
Lefurile anului 1900
• În anul 1900, un ministru primea lunar o leafã de 2.500 lei. Un colonel cîºtiga 800 lei pe lunã, un cãpitan doar 330 lei. ªi pe-atunci, tot învãþãtorii erau printre slujbaºii cel mai prost plãtiþi. Un dascãl de la sat primea 90 lei, iar la oraº, 225 lei pe lunã. Un profesor de liceu cu gradaþie, dupã materia predatã, era plãtit între 950 ºi 420 lei. Cel mai prost se plãtea însã munca þãrãneascã. Un om luat cu simbrie primea între 0,80-1,20 lei pe zi sau între 20 ºi 30 lei pe lunã.
Monedele care l-au costat capul pe Brîncoveanu
• Pentru a sãrbãtori 25 de ani de domnie, Constantin Brîncoveanu a bãtut, în 1713, o serie de monede jubiliare, din aur ºi din argint. Purtau pe avers efigia domnitorului cu numele sãu latinizat - Constantinus Bassaraba de Brankowan. Erau de fapt niºte medalii, nefiind destinate circulaþiei efective. Turcii au fost extrem de iritaþi de acest gest, care avea sã constituie, puþin timp mai tîrziu, unul dintre capetele de acuzare împotriva domnitorului român. Ei au considerat cã a fost o jignire adusã sultanului.
Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit �i de prietenii t�i!
Comentarii:



Articole la Prima paginã




Spatiu publicitar



Minim 100.000 afisari lunar.


Pentru detalii contactati telefonic
departamentul marketing al
Monitorul Expres la
0731.018.277 sau 0268.543.316.
Cump�r� aici ziarul complet �n format PDF
Ultimele stiri
  • ➤ ªtiri Brasov


    27 de vagoane cu lemn fãrã acte, într-un tren de marfã depistat de Garda Forestierã Brașov


    04.08.2020
  • ➤ Prima paginã


    Cum va adapta Tãtaru paturile ATI lipsã de la Brașov?


    04.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Parteneriat „smart-city“


    Brașovul s-ar putea înfrãți cu orașul Sejong din Coreea de Sud


    04.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Într-o lunã, mountain-bikerii vor putea coborî din Postãvarul în Brașov


    04.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Premierã


    Autogara va avea gazon pe acoperiș


    04.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Sala Polivalentã va fi construitã cu bani de la Guvern


    04.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Clãdirile fostei pieþe de la Triaj vor fi demolate


    04.08.2020
  • ➤ National


    Schimbãri mari


    Dispar notele la Religie, Desen, Muzicã și Sport


    04.08.2020
  • ➤ Doctor


    Scapi de depresie și obosealã cu Rhodiola rosea


    04.08.2020
  • ➤ Doctor


    Avertisment


    Un asimptomatic este un pericol pentru cei din jur


    04.08.2020
  • ➤ Doctor


    România va primi de la Comisia Europeanã peste 25.000 de flacoane de Remdesivir


    04.08.2020
  • ➤ Doctor


    Fã salate de andive dacã vrei sã slãbești


    04.08.2020
  • ➤ Doctor


    Afinele, boabe de sãnãtate


    04.08.2020
  • ➤ Life


    S-a dat de gol


    Andreea Mantea s-a logodit cu iubitul misterios


    04.08.2020
  • ➤ Life


    Ruby face senzație în Grecia


    04.08.2020
  • ➤ Life


    Zeny a împlinit 2 ani


    04.08.2020
  • ➤ Cititori


    10 remedii care te scapã de muºcãturile de þânþari


    04.08.2020
  • ➤ Cititori


    SFAT EXPRES


    Ce trebuie sã faci dacã ai început sã iei în greutate?


    04.08.2020
  • ➤ Sport


    SPORT FLASH


    04.08.2020
  • ➤ Sport


    Centru de Excelențã al Federației Române de Handbal la Sfântu Gheorghe


    04.08.2020
  • ➤ Sport


    PROMOVARE ÎN LIGA 1


    Euforie!


    04.08.2020
  • ➤ Opinii


    Punctul critic


    Un proiect pierdut?


    04.08.2020
  • ➤ Sport


    CFR CLUJ, noua și vechea campioanã a României


    03.08.2020
  • ➤ ªtiri Brasov


    Femeie accidentatã pe o trecere de pietoni din Brașov


    03.08.2020
  • ➤ National


    Schimbãri mari la gimnaziu: dispar notele la Religie, Desen, Muzicã și Sport și sunt tãiate ore de Fizicã și Chimie


    03.08.2020
  • ➤ ªtiri Brasov


    Brașovul s-ar putea înfrãți cu capitala administrativã a Republicii Coreea


    03.08.2020
  • ➤ ªtiri Brasov


    Spectator la Opera Brașov, numai cu mascã


    03.08.2020
  • ➤ ªtiri Brasov


    30 de noi cazuri COVID în Brașov, 823 noi cazuri în România


    03.08.2020
  • ➤ ªtiri Brasov


    Noua Garã din Brașov va avea gazon pe acoperiș


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    UTA și FC Argeș au promovat direct, CS Mioveni merge la baraj


    03.08.2020
  • ➤ Prima paginã


    Cum este bãtut Brașovul de Sibiu la spital nou-nouț


    03.08.2020
  • ➤ Eveniment


    De la 1 august


    La postul BBC World ruleazã clipuri de promovare a Brașovului


    03.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Brașovul are în continuare peste 400 de pacienți cu COVID-19 internați în spitale


    03.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Noile reþele de apã din Brașov au fost puse în funcþiune


    03.08.2020
  • ➤ Religie


    Tradiții


    Postul Sfintei Mãrii poate sã împlineascã dorințe, dacã este ținut cu smerenie


    03.08.2020
  • ➤ National


    Barometru IMAS - Europa FM


    PNL și PSD, în creștere ușoarã în opțiunile electorale


    03.08.2020
  • ➤ National


    Alegeri locale 2020: A fost constituit Biroul Electoral Central


    03.08.2020
  • ➤ Life


    Senzații


    Antonia face iar valuri


    03.08.2020
  • ➤ Life


    Anca Țurcașiu începe o viațã nouã


    03.08.2020
  • ➤ Life


    Loredana ține pasul la 50 de ani


    03.08.2020
  • ➤ Life


    O vulpe a furat aproape 100 de pantofi din Berlin


    03.08.2020
  • ➤ Cititori


    Este bine sã știți


    Reguli de pandemie în cabinetele stomatologice


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    SPORT FLASH


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    Mitrițã, eliminat din playoff-ul MLS


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    Au luat Cupa și au scãpat-o pe gazon


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    AUTO


    Trofeul Râșnov, a treia victorie a lui Emil Nestor în acest sezon


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    Viitorul și Dinamo luptã pentru locul în UEFA Youth League


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    FOTBAL


    „Festival” de goluri pentru Corona


    03.08.2020
  • ➤ Opinii


    Punctul critic


    Un bilet în plus


    03.08.2020
  • ➤ ªtiri Brasov


    A murit fostul deputat PNL de Brașov Gheorghe Gabor


    02.08.2020
  • Cele mai noi articole
    Articolul anterior


    O lege nedreaptã

    Articolul urm�tor


    Iubire interzisã

    Prima pagin� | Site Map | Contact | Despre noi | Mobil
    (�i) acest site folose�te cookie-uri proprii �i ale ter�ilor. Set�ri Cookies
    Siteuri partenere:
    AnunturiExpres.ro TipoMagazin.ro Por�ile istoriei

    www.monitorulexpres.ro

    ⌂ | ◀ | ▲ | ▶
    2003 - 2026 © Marius Mihuþoiu pentru Monitorul Expres | Powered by Yky CSM | executat în 384 milisecunde, încãrcat în milisecunde