Autentificare
Ziarul care vorbeºte cu braºovenii
Portile istoriei Scoala Cerbul de Aur Diaspora
Casa mea Dialog Contabil Expres Gala Monitorul Expres
Index -> Monitorul Expres -> Prima paginã

Ucenicii orgilor

×

�
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o
Dimensiune font:

Autor: ME, 21.04.2005
* La Hãrman, o fundaþie elveþianã a deschis prima ºi singura ºcoalã postlicealã din România în care tinerii învaþã meºteºugul de a construi sau restaura o orgã

În 1999, o firmã din Elveþia a restaurat orga Bisericii Negre. Atunci, doi tineri s-au îndrãgostit de acest meºteºug ºi tare ºi-ar fi dorit sã înveþe meseria ca la carte. Elveþienii au vrut sã îi ducã în þara lor ºi sã-i înscrie la o ºcoalã. Românii n-au reuºit însã sã primeascã vizã pentru cei trei ani de cursuri. Atunci, elveþienii au gãsit soluþia. Dacã braºovenii nu pot merge în Elveþia la ºcoalã, s-au gîndit sã aducã ºcoala la Braºov. În anul 2003, primii ucenici erau în bãnci, gata pentru primele lecþii. Acum, ºcoala postlicealã din Hãrman finanþatã de Fundaþia elveþianã pentru orgile din România are ºapte elevi care învaþã tainele vechii bresle a constructorilor de orgi de la specialiºtii din þara cantoanelor. ªcoala e româneascã, dar regulile sînt nemþeºti.

Într-o curte de pe strada Nicolae Bãlcescu, o încãpere micã adãposteºte zeci de instrumente cu coarde, de suflat sau de percuþie. Mii de viori, piane, tamburine, fluiere, chitare, orgi ºi alte instrumente muzicale au trecut prin mîna meºterului Arnulf Einschenk. Este ultimul lutier al Braºovului. Meºteºugul l-a moºtenit de la bunicul sãu, Karl Einschenk. Ultimul constructor braºovean de orgi. Orgi adevãrate care supravieþuiesc ºi înalþã sunete divine în biserici ºi catedrale. Doar meºteºugul orgilor pãrea sã se fi stins. O meserie care dupã Cel de-al Doilea Rãzboi Mondial nici nu mai figureazã în nomenclatorul de specialitate. ªi, exact cînd Braºovul pãrea resemnat cu gîndul cã nu mai are meºteri de orgi, o mînã de tineri descoperã tainele vechii bresle a constructorilor de orgi chiar la o aruncãturã de bãþ de cetatea de sub Tîmpa. În Hãrman. Sînt primii ucenici ai singurei ºcoli din þarã unde se învaþã nemþeºte arta de a construi o orgã.
ªcoala, în vechea parohie
Într-o veche casã parohialã din Hãrman, Fundaþia elveþianã pentru orgile din România a deschis o ºcoalã cu atelier pentru orgi, unde ºapte elevi învaþã tainele meseriei de la specialiºtii din þara cantoanelor. Totul a început în 1999. Cînd o firmã din Elveþia a restaurat orga Bisericii Negre. Atunci, doi tineri s-au îndrãgostit de acest meºteºug ºi tare ºi-ar fi dorit sã înveþe meseria ca la carte. Elveþienii au vrut sã îi ducã în þara lor ºi sã-i înscrie la o ºcoalã. Românii n-au reuºit însã sã primeascã vizã pentru cei trei ani de cursuri. Atunci elveþienii au gãsit soluþia. Dacã braºovenii nu pot merge în Elveþia la ºcoalã, s-au gîndit sã aducã ºcoala la Braºov. Dar ºi fonduri pentru a susþine cursurile teoretice ºi practice pentru ucenicii ce urmau sã devinã specialiºti. În mare parte, fundaþia este sprijinitã de Departamentul Elveþian pentru Dezvoltare.
O meserie dispãrutã
Chiar ºi cu proverbiala precizie elveþianã, ºcoala nu s-a deschis de pe o zi pe alta. A fost nevoie întîi de aproape patru ani pentru a aduna banii necesari proiectului. În anul 2003 însã ucenicii erau în bãnci, gata pentru primele lecþii. Cursurile sînt susþinute în colaborare cu Universitatea „Transilvania“, Facultatea de Industrializare a Lemnului. Asta pînã cînd autoritãþile din România vor aproba cererea de acreditare a ºcolii ºi de a reintroduce în nomenclatorul oficial de meserii ºi pe cea a constructorilor de orgi.
O elveþiancã în hãþiºul legilor româneºti
Barbara Dutli este constructor licenþiat de orgi. În Elveþia. A lãsat însã totul acasã ºi, de doi ani, este sufletul, inima ºi creierul ºcolii braºovene. A învãþat foarte repede sã vorbeascã româneºte. Mai greu i-a fost sã se obiºnuiascã cu labirintul legilor româneºti. „În România trebuie sã fi tare inventiv. Eu venisem cu ce ºtiam din Elveþia. Credeam cã e suficient. Am constatat cã aici legile sînt diferite ºi, pentru a te descurca, trebuie sã te adaptezi din mers. Dar, împreunã cu echipa din Braºov, cred cã am fãcut treabã bunã. Cele mai multe probleme le-am avut cu contabilitatea, pentru cã puþini români au lucrat cu fundaþii. ªi a mai trebuit sã ne obiºnuim ºi cu birocraþia“, spune Barbara.
Ucenicii de azi, profesorii de mîine
ªcoala postlicealã de orgi are acum ºapte elevi, patru în primul an ºi trei în al doilea an. Dintre cei mai buni absolvenþi se vor alege peste cîþiva ani profesorii viitorilor învãþãcei. Cu toþii vor duce însã mai departe acest meºteºug nobil ºi frumos. ªcoala a fost aranjatã în fosta casã parohialã veche a bisercii evanghelice din Hãrman. Sãlile au fost restaurate printre coloanele vechii capele. Corpului vechi i s-a adãugat o nouã construcþie. Maºinile ºi utilajele din ateliere sînt noi ºi moderne. Chiar dacã meºteºugul e vechi. La toate acestea s-a adãugat un cãmin în care locuiesc elevii. Una peste alta, investiþia se ridicã la peste 280.000 de franci elveþieni. Instruirea în meseria de constructor restaurator de orgã ºi de tîmplar artizan se face dupã modelul din Germania ºi Elveþia. Ceea ce mulþi spun cã e bine.
ªcoalã româneascã, pe model german
Cea mai mare parte a cursurilor din cei trei ani pe care ucenicii îi petrec în ºcoalã înseamnã lucrãri practice. ªi doar 20% teorie. Adicã, în primul rînd cursuri de economie ºi de limba germanã. Programa de învãþãmînt este adaptatã la directivele Ministerului Educaþiei Naþionale din România, pentru ca dupã terminarea ºcolii absolvenþii sã poatã avea parte de o diplomã recunoscutã, în specialitatea constructor-restaurator de orgi. Fiind o scoalã postlicealã, sînt admiºi doar candidaþii care au absolvit 12 clase. Ei trebuie însã sã-ºi dovedeascã ºi aptitudinile practice. Cursanþii nu plãtesc ºi nici nu muncesc degeaba în ateliere. În schimbul lucrãrilor, ei primesc o indemnizaþie pe toatã perioada ºcolii ºi au ºi posibilitatea de a locui pe cheltuiala fundaþiei în cãmin. Cursurile sînt susþinute de specialiºti cu experienþã din Elveþia, în special de la maistrul constructor de orgã Ferdinand Stemmer ºi de la Barbara Dutli. Dar ºi de la unul dintre puþinii constructori de orgi care mai existã în România, sibianul Hermann Binder.
„Ca la armatã“
Mulþi dintre ucenicii ºcolii sînt cantori. Dar învaþã acum cu mare plãcere ºi temeinic cum sã construiascã orgi. În anul trei de studiu, vor avea de fãcut o lucrare complicatã, de la un cap la celãlalt. Va fi dovada cã ucenicia a luat sfîrºit. „Este singura ºcoalã din þarã unde poþi învãþa aceastã meserie unicã ºi eu spun cã meritã. E un fel de armatã aici, se þine foarte mult cont de punctualitate, dar ºi de felul în care îþi faci treaba ºi cît de rapid te miºti. Elveþieni, adicã precizie de ceasornic. Am fost la începutul anului o lunã la specializare în Elveþia, în Manendorf, într-un atelier similar ºi pot sã spun cã nu diferã mult de cel fãcut aici la noi“, povesteºte Vilmos Benedek, unul dintre ucenici.
ªase luni pentru renaºterea unei orgi
La restaurarea unei orgi se lucreazã aproape ºase luni. Costurile sînt cuprinse între 10.000 ºi 20.000 de euro. „Preþul se fixeazã în funcþie de stricãciunile pe care le depistãm. La o parte din vechile orgi, lemnul este mîncat de carii. Microorganisme care se dau în vînt ºi dupã cleiul de oase. Nici ºoarecii nu iartã bãtrînele doamne ale muzicii. Noaptea intrã în biserici ºi rod tuburile de plumb ºi staniu ale orgilor. Nu ºtim de ce le place sã roadã metalul. Probabil cã îºi ascund în tuburi proviziile ºi apoi vor sã le scoatã. ªoarecii rod ºi balamalele din piele, pe care aceste animale cred cã o gãsesc foarte gustoasã“, mai spune Barbara.
Secretul tuburilor
Dacã trebuie doar sã repare o orgã, meºterii lucreazã în biserica în care este montatã. Dacã lucrarea este mai amplã, ei demonteazã orga ºi o aduc în atelierul ºcolii. Acolo, desfac piesã cu piesã ºi migãlesc la fiecare element în parte. Foarte importantã e munca de refacere a tuburilor. Iar o orgã poate avea mii de tuburi. Spre exemplu, cea din Biserica Neagrã are 3.900 de tuburi din lemn ºi metal. Iar una mai micã, în jur de 186 de tuburi. La o orgã, fiecare registru sonor înseamnã între 46 ºi 54 de tuburi. Pentru fiecare tub de lemn ucenicii muncesc din greu. Tuburile trebuie sã fie perfecte pentru un sunet perfect. ªi pentru tuburile din metal e nevoie de mare grijã. La capãtul lucrãrii, ele trebuie sã parã ca noi. În atelierul ºcolii au fost restaurate deja douã orgi ale bisericilor reformate ºi evanghelice din sate de pe lîngã Sfîntul Gheorghe. Acum, ucenicii ºi profesorii lor au început reparaþiile la orga unei biserici sãseºti.
Ou ºi zahãr pentru vopsele
Meºterii-ucenici ai orgilor învaþã sã respecte ºi sã recondiþioneze pe mãsurã ºi ornamentele structurii. „Mi se pare o meserie foarte frumoasã. E minunat sã vezi cã de sub mîna ta învie o operã de artã. Imediat se cunoaºte cînd ai muncit bine. ªi sare în ochi orice greºealã“, spune specialistul. Fiecare detaliu e la fel de important. Vopselele, de pildã, sînt neconvenþionale, fãrã chimicale. Ca pe vremuri. „Pentru a pãstra tradiþia, la una dintre orgi am folosit pentru prepararea vopselei reþeta pe bazã de ou ºi zahãr. Aracetul zilelor noastre este periculos, pentru cã nu se mai poate îndepãrta de pe lemn. Înainte de a ajunge la vopsea, trebuie tratat ºi lemnul cu atenþie. Cariile, de pildã, sînt scoase prin gazare. Altfel reapar ºi peste cîteva luni iar avem probleme. Dupã gazare, aplicãm o soluþie specialã care îndepãrteazã cariile“, mãrturiseºte Barbara cîte ceva din secretele meseriei.
Transilvania, „þara orgilor“
Barbara Dutli e foarte impresionatã de ceea ce descoperã în satele din Ardeal. „Am gãsit în Transilvania un loc unic în lume. Nicãieri în altã þarã nu sînt atîtea orgi pe care rãzboaiele sã nu le fi distrus, ca în Transilvania. Este o zonã foarte specialã pentru Europa, un loc minunat pentru tradiþia orgilor bisericeºti. Readuse la viaþã, aceste orgi sînt adevãrate lecþii de istoria artei din care tinerii au foarte multe de învãþat. În multe locuri, vechile orgi au fost schimbate cu cele electronice. Noi vrem sã facem în aºa fel încît sã renascã tradiþia instrumentelor manuale“, mãrturiseºte salvatoarea bãtrînelor orgi. Privind cu mîndrie ºi dragoste la ucenicii ei. O mînã de tineri români care au înþeles cã meºteºugul orgilor e o artã care nu merita îngropatã în uitare.

Orga din Biserica Neagrã, una dintre cele mai mari din Europa
• Biserica Neagrã, cu o lungime de 89 m, este cel mai mare edificiu religios între Viena ºi Istanbul. În turnul bisericii bat trei clopote, din care cel de 6.300 kg este cel mai mare din România. Orga Bisericii Negre este una din cele mai mari din sud-estul Europei ºi este renumitã pentru sonoritatea ei de o rarã frumuseþe. A fost construitã între anii 1836-1839 de cãtre constructorul de orgi Buchholz din Berlin. În anul 1924, galeria din faþa orgii a fost extinsã, pentru a permite susþinerea unor concerte mari de muzicã sacrã cu participarea corului bisericii. În ultimele decenii, mai ales în lunile de varã, la Biserica Neagrã au loc concerte de muzicã de orgã, care atrag turiºti ºi braºoveni iubitori de muzicã.
Orgile braºoveanului Karl Einschenk
• Braºoveanul Karl Einschenk a construit 45 de orgi. Unele sînt rãspîndite prin þarã, altele au fost distruse în rãzboi. Prima orgã a construit-o în 1897, iar pe ultima în 1939. Cea din urmã mai existã ºi azi. Se aflã în proprietatea Bisericii Blumãna din Braºov, pe strada Bicazului. Una dintre orgile lui Karl Einschenk a ajuns la Liceul Honterus, pe vremea cînd ºcoala funcþiona în locul unde azi este Maternitatea. Orga a fost distrusã de ruºi în rãzboi. Altele se mai gãsesc în lãcaºuri bisericeºti sau de cult în Cristian, Alba Iulia, la Biserica unitarianã de pe Cuza Vodã, la Palatul Culturii ºi Conservatorul de Muzicã din Bucureºti, la o ºcoalã gimnazialã din Sighiºoara. Altele au ajuns la Reci, Chichiº, Vulcan, Luduº, Cisnãdioara, Mereºti sau Reghin.
Þara celor 26 de cantoane
• Elveþia este un mic stat federal în centrul Europei, fãrã ieºire la mare. Are graniþã cu Germania, Franþa, Italia, Austria ºi Liechtenstein. Suprafaþa ei reprezintã cam a ºasea parte din suprafaþa României. Are puþin peste ºapte milioane de locuitori, din care 20% sînt strãini. Limbile oficiale vorbite pe teritoriul þãrii sînt germana, italiana ºi franceza. Þara are o mare tradiþie în neutralitatea politicã ºi militarã, motiv pentru care este sediul multor organizaþii. Este o þarã bogatã. Elveþienii sînt recunoscuþi pentru bãncile lor, ciocolatã, caº ºi ceasuri. În 1291 ia naºtere prima Uniune din cantoanele Uri, Schwyz ºi Unterwalden în spaþiul Elveþiei centrale de azi. În cursul urmãtoarelor secole, la acestea se ataºeazã ºi alte cantoane ºi în 1798 ia naºtere, datoritã lui Napoleon, Elveþia ca Republica Helveticã. Elveþia modernã se compune astãzi din 26 de cantoane, o structuratã federalã.
Primele femei la orgã
• Femeilor li s-a permis sã cînte la orgã în biserici abia în secolul XVII. Din documentele existente a apãrut numele Margueritei Thierry, nãscutã în 1650, autoare a cãrþii intitulate „Livre d’orgue“, a Mariei Racquet, nãscutã în 1634, organistã la mãnãstirea parizianã „Filles de la Croix“ în anul 1660, ºi a surorii ei Charlotte-Cécile, nãscutã în 1644, organistã cãtre anii 1670 la mãnãstirea Longpré, precum ºi alte organiste ca Desruisseaux, Dudouet, la Hôtel-Dieu de Paris, în anul 1690. Tot în acest secol a apãrut corporaþia organistelor ºi clavecinistelor, reunite într-o asociaþie de muzicieni.
Sînt aºteptaþi ºi alþi elevi
• ªcoala postlicealã din Hãrman a Fundaþiei elveþiene mai aºteaptã ºi alþi ucenici, fete sau bãieþi, cu vîrsta între 18 ºi 25 de ani. Tinerii care cred cã se simt atraºi de meseria care dã viaþã orgilor se pot înscrie pînã în 18 septembrie 2005 la ºcoala din strada Pieþii nr. 5 sau pot cere mai multe informaþii la telefonul 367605.
Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit �i de prietenii t�i!
Comentarii:



Articole la Prima paginã




Spatiu publicitar



Minim 100.000 afisari lunar.


Pentru detalii contactati telefonic
departamentul marketing al
Monitorul Expres la
0731.018.277 sau 0268.543.316.
Cump�r� aici ziarul complet �n format PDF
Ultimele stiri
  • ➤ ªtiri Brasov


    27 de vagoane cu lemn fãrã acte, într-un tren de marfã depistat de Garda Forestierã Brașov


    04.08.2020
  • ➤ Prima paginã


    Cum va adapta Tãtaru paturile ATI lipsã de la Brașov?


    04.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Parteneriat „smart-city“


    Brașovul s-ar putea înfrãți cu orașul Sejong din Coreea de Sud


    04.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Într-o lunã, mountain-bikerii vor putea coborî din Postãvarul în Brașov


    04.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Premierã


    Autogara va avea gazon pe acoperiș


    04.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Sala Polivalentã va fi construitã cu bani de la Guvern


    04.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Clãdirile fostei pieþe de la Triaj vor fi demolate


    04.08.2020
  • ➤ National


    Schimbãri mari


    Dispar notele la Religie, Desen, Muzicã și Sport


    04.08.2020
  • ➤ Doctor


    Scapi de depresie și obosealã cu Rhodiola rosea


    04.08.2020
  • ➤ Doctor


    Avertisment


    Un asimptomatic este un pericol pentru cei din jur


    04.08.2020
  • ➤ Doctor


    România va primi de la Comisia Europeanã peste 25.000 de flacoane de Remdesivir


    04.08.2020
  • ➤ Doctor


    Fã salate de andive dacã vrei sã slãbești


    04.08.2020
  • ➤ Doctor


    Afinele, boabe de sãnãtate


    04.08.2020
  • ➤ Life


    S-a dat de gol


    Andreea Mantea s-a logodit cu iubitul misterios


    04.08.2020
  • ➤ Life


    Ruby face senzație în Grecia


    04.08.2020
  • ➤ Life


    Zeny a împlinit 2 ani


    04.08.2020
  • ➤ Cititori


    10 remedii care te scapã de muºcãturile de þânþari


    04.08.2020
  • ➤ Cititori


    SFAT EXPRES


    Ce trebuie sã faci dacã ai început sã iei în greutate?


    04.08.2020
  • ➤ Sport


    SPORT FLASH


    04.08.2020
  • ➤ Sport


    Centru de Excelențã al Federației Române de Handbal la Sfântu Gheorghe


    04.08.2020
  • ➤ Sport


    PROMOVARE ÎN LIGA 1


    Euforie!


    04.08.2020
  • ➤ Opinii


    Punctul critic


    Un proiect pierdut?


    04.08.2020
  • ➤ Sport


    CFR CLUJ, noua și vechea campioanã a României


    03.08.2020
  • ➤ ªtiri Brasov


    Femeie accidentatã pe o trecere de pietoni din Brașov


    03.08.2020
  • ➤ National


    Schimbãri mari la gimnaziu: dispar notele la Religie, Desen, Muzicã și Sport și sunt tãiate ore de Fizicã și Chimie


    03.08.2020
  • ➤ ªtiri Brasov


    Brașovul s-ar putea înfrãți cu capitala administrativã a Republicii Coreea


    03.08.2020
  • ➤ ªtiri Brasov


    Spectator la Opera Brașov, numai cu mascã


    03.08.2020
  • ➤ ªtiri Brasov


    30 de noi cazuri COVID în Brașov, 823 noi cazuri în România


    03.08.2020
  • ➤ ªtiri Brasov


    Noua Garã din Brașov va avea gazon pe acoperiș


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    UTA și FC Argeș au promovat direct, CS Mioveni merge la baraj


    03.08.2020
  • ➤ Prima paginã


    Cum este bãtut Brașovul de Sibiu la spital nou-nouț


    03.08.2020
  • ➤ Eveniment


    De la 1 august


    La postul BBC World ruleazã clipuri de promovare a Brașovului


    03.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Brașovul are în continuare peste 400 de pacienți cu COVID-19 internați în spitale


    03.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Noile reþele de apã din Brașov au fost puse în funcþiune


    03.08.2020
  • ➤ Religie


    Tradiții


    Postul Sfintei Mãrii poate sã împlineascã dorințe, dacã este ținut cu smerenie


    03.08.2020
  • ➤ National


    Barometru IMAS - Europa FM


    PNL și PSD, în creștere ușoarã în opțiunile electorale


    03.08.2020
  • ➤ National


    Alegeri locale 2020: A fost constituit Biroul Electoral Central


    03.08.2020
  • ➤ Life


    Senzații


    Antonia face iar valuri


    03.08.2020
  • ➤ Life


    Anca Țurcașiu începe o viațã nouã


    03.08.2020
  • ➤ Life


    Loredana ține pasul la 50 de ani


    03.08.2020
  • ➤ Life


    O vulpe a furat aproape 100 de pantofi din Berlin


    03.08.2020
  • ➤ Cititori


    Este bine sã știți


    Reguli de pandemie în cabinetele stomatologice


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    SPORT FLASH


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    Mitrițã, eliminat din playoff-ul MLS


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    Au luat Cupa și au scãpat-o pe gazon


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    AUTO


    Trofeul Râșnov, a treia victorie a lui Emil Nestor în acest sezon


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    Viitorul și Dinamo luptã pentru locul în UEFA Youth League


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    FOTBAL


    „Festival” de goluri pentru Corona


    03.08.2020
  • ➤ Opinii


    Punctul critic


    Un bilet în plus


    03.08.2020
  • ➤ ªtiri Brasov


    A murit fostul deputat PNL de Brașov Gheorghe Gabor


    02.08.2020
  • Cele mai noi articole
    Articolul anterior


    VIolenþa ºi audienþa

    Articolul urm�tor


    Trenuri oprite

    Prima pagin� | Site Map | Contact | Despre noi | Mobil
    (�i) acest site folose�te cookie-uri proprii �i ale ter�ilor. Set�ri Cookies
    Siteuri partenere:
    AnunturiExpres.ro TipoMagazin.ro Por�ile istoriei

    www.monitorulexpres.ro

    ⌂ | ◀ | ▲ | ▶
    2003 - 2026 © Marius Mihuþoiu pentru Monitorul Expres | Powered by Yky CSM | executat în 40 milisecunde, încãrcat în milisecunde