* Comisia Europeană a refuzat finanțarea
tronsonului trei din șoseaua de centură a Brașovului, a anunțat ieri Johathan Scheele
* Tronsonul ocolitoarei între DN 11, spre Tîrgu Secuiesc, și DN 13, spre Feldioara,
a rămas fără finanțarea
pe care Brașovul urma
s-o primească din fonduri europene
Șeful Delegației Comisiei Europene în România, Jonathan Scheele, le-a dat vești bune, dar și proaste reprezentanților administrației publice locale și județene, veniți ieri plini de speranțe să se întîlnească, la Prefectură, cu înaltul oficial. Scheele a explicat că o parte dintre proiectele pe care autoritățile le consideră prioritare n-au șanse să primească finanțare europeană. Deloc sau nu pînă în 2007. Scheele a mai spus că lipsa unor clarificări venite din partea Guvernului în privința strategiei de investiții la nivel național au determinat o reticență a Comisiei Europene. Asta s-a întîmplat cu proiectul construirii șoselei ocolitoare a Brașovului, care a fost scos de pe lista de finanțare prin programul PHARE 2004-2006. Scheele spune că el însuși a cerut, încă din septembrie 2004, Guvernului și Ministerului Transporturilor să clarifice dacă există o legătură între proiectele privind ocolitoarea orașelor Brașov, Cluj-Napoca și Oradea și autostrada Brașov-Borș. Cum răspunsul n-a venit nici pînă azi, ocolitoarea Brașovului a fost exclusă de la finanțarea pe 2005-2006.
Șeful Delegației Comisiei Europene în România, Jonathan Scheele, le-a dat vești proaste reprezentanților administrației publice locale și județene, veniți ieri plini de speranțe să se întîlnească, la Prefectură, cu înaltul oficial. Scheele le-a transmis primarului George Scripcaru, președintelui Consiliului Județean, Aristotel Căncescu, și prefectului Aurelian Danu că multe dintre proiectele pe care ei le consideră prioritare n-au șanse să primească finanțare europeană. El a explicat că lipsa unor clarificări venite din partea Guvernului în privința strategiei de investiții la nivel național au determinat o reticență a Comisiei Europene față de aceste proiecte.
Vina e a Ministerului Transporturilor
Jonathan Scheele a spus ieri că proiectul construirii șoselei ocolitoare a Brașovului a fost scos de pe lista de finanțare prin programul PHARE 2004-2006. Motivul? El însuși a cerut, încă din septembrie 2004, Guvernului și Ministerului Transporturilor să clarifice dacă există o legătură între proiectele privind ocolitoarea orașelor Brașov, Cluj-Napoca și Oradea și autostrada Brașov-Borș. Cum răspunsul n-a venit nici de la Guvernul Năstase, nici de la Cabinetul Tăriceanu, ocolitoarea Brașovului a fost exclusă de la finanțarea pe 2005-2006. Aceeași soartă a avut-o și Clujul.
Fără un tronson
Practic, Brașovul a rămas fără finanțarea celui de-al treilea tronson din ocolitoare, care urma să facă legătura între DN 11 (drumul spre Tg. Secuiesc) și DN 13 (spre Rupea). Autoritățile brașovene au primit uluite această veste. Au încercat să-i explice șefului Comisiei Europene, inclusiv cu o demonstrație la hartă, că autostrada Brașov-Borș nu are nici o legătură cu ocolitoarea Brașovului, necesară pentru a elimina traficul greu care trece prin centrul Brașovului. Și eu consider că este nevoie de ocolitoare la Brașov, însă aceasta este situația. Îmi pare rău că nu se mai poate face nimic, a răspuns oficialul european.
Încă o speranță
Primarul Brașovului, George Scripcaru, este convins că este vorba de o neconcordanță informațională între Ministerul Transporturilor și cel al Integrării. Chiar acum voi primi materialul care s-a transmis de la Administrația Națională a Drumurilor la subcomisia de la Ministerul Integrării. Practic, este vorba despre un by-pass, pentru care noi am depus un proiect pe programul de finanțare PHARE 2003. Cred că undeva s-a produs un scurtcircuit. Voi reglementa situația și, mîine (astăzi - n.r.), voi prezenta acest document de la Ministerul Transporturilor, semnat de însuși ministrul Gheorghe Dobre, spune Scripcaru. Și președintele Consiliului Județean, Aristotel Căncescu, susține că sînt niște chestiuni care nu țin de noi, ci de locația autostrăzii: Dacă autostrada va trece prin Brașov, clar se va pune altfel problema acordării de bani pentru ocolitoarea Brașovului. Deocamdată însă acest lucru încă nu este stabilit. Și sperăm ca problema să fie reglementată de guvern cît mai repede.
Proiecte amînate
Și proiectele de alimentare cu apă a localităților județului, elaborate de autoritățile brașovene în ideea accesării unor fonduri pe programul ISPA 2, rămîn deocamdată în stand-by, chiar dacă pentru unele există studii de fezabilitate. Acestea nu au fost propuse spre finanțare, însă nu sînt pierdute. Scheele a dat asigurări că ele vor fi mai mult ca sigur susținute financiar prin fondurile de coeziune care vor sta la dispoziția țării noastre după aderarea europeană. Nici parcurile industriale brașovene nu vor beneficia de finanțare europeană pînă în 2007, cînd România va avea acces la fondurile structurale.
Laude pentru
Compania Apa
Cred că la Brașov aveți multe idei bune, mai ales în domeniul mediului. Mai aveți și o experință foarte bună la nivelul Regiei de Apă, care funcționează bine și reușește să implementeze proiecte în mod corect și în termenele stabilite. Comisia Europeană va asigura asistență tehnică la privatizarea Companiei Apa. Mai sînt și proiecte în domeniul mediului care mi se par foarte bune, susține oficialul european. El a lăudat chiar conducerea Companiei Apa și autoritățile locale pentru faptul că au știut să impună principiul poluatorul plătește în Poiana Brașov.
Bani pentru centrul istoric și pîrtiile
din Poiană
În următorii doi ani, Brașovul ar putea accesa totuși fonduri de la Comisia Europeană. Șeful Delegației Comisiei Europene a spus că proiectul de reabilitare a centrului istoric are șanse să primească finanțare. La fel și cel privind reabilitarea domeniului schiabil din Poiana Brașov, doar că acesta concurează cu alte 29 de proiecte depuse la Agenția de Dezvoltare Regională 7 Centru. Deocamdată, la Agenția 7 Centru n-au început procedurile de preselectare a proiectelor depuse pînă în 28 ianuarie 2005. Totul va depinde de evaluarea lui, în comparație cu celelalte. În cadrul Delegației Comisiei Europene ne vom pronunța, însă acum prefer să nu mă pronunț. Oricum, vă urez succes, a spus Scheele.
Știm că există o etică a cerșitului. Noi nu vrem să stăm cu mîinile întinse să primim bani de la Uniunea Europeană. Vrem ca banii pe care-i primim să-i folosim pentru a înlătura decalajul care există între România și țările din Uniunea Europeană și, mai ales, pentru a învăța să ne descurcăm singuri. Regiunea 7 Centru dispune în acest an de 16,7 milioane de euro, bani pe care va trebui să-i împărțim la șase județe. Nu cred că vom putea să dăm o sumă mai mare de patru milioane de euro pentru proiectele solicitate de județul Brașov.
Președintele CJ Brașov,
Aristotel Căncescu,
șeful Consiliului Regiunii 7 Centru
Șapte proiecte
inspectate de
Scheele
Jonathan Scheele inspectează șapte proiecte implementate în județul nostru cu fonduri europene. Ieri a vizitat Centrul de Consiliere pentru Nevăzători din cadrul Societății de Cruce Roșie Brașov, Biroul de Consiliere pentru Cetățeni - proiect implementat de Asociația Pro Democrația, o locație a proiectului ISPA de reabilitare a sistemului de alimentare cu apă din Brașov, Centrul de zi pentru vîrstnici de la Făgăraș și un abator la Șercaia realizat pe programul SAPARD. Azi, va vizita un IMM la Sînpetru și Centrul Hospice Casa Speranței.
Instruirea nevăzătorilor,
proiect unic în Europa de Est
Cursurile organizate la Centrul de Consiliere pentru Nevăzători din cadrul Crucii Roșii Brașov fac parte dintr-un proiect unic în țară și Europa de Est. Cursanții au obținut un certificat european de utilizare a calculatorului. Nevăzătorii au demonstrat ieri și în fața lui Jonathan Scheele cum au învățat să scrie texte și chiar să le pagineze, prin intermediul unui program special cu un sintetizator vocal. Finanțarea proiectului a fost de 44.000 de euro, din care o parte a fost adusă de Crucea Roșie din Elveția și din Germania. Pe componenta de resurse umane a programului PHARE, cred că a fost unul dintre cele mai interesante proiecte. Este o premieră pentru o țară est-europeană ca persoane cu handicap de vedere să primească certificatul ECDL. Au fost 26 de cursanți, din care 12 au obținut certificatul, iar alți patru o să-l obțină în curînd. Patru dintre ei sînt angajați chiar prin această calificare. Ceilalți folosesc cunoștințele în scopuri personale, a spus Luana Minea, directorul filialei de Cruce Roșie Brașov.
Biroul de Consiliere
pentru Cetățeni
se întoarce în Primărie
Vizitînd Biroul de Consiliere pentru Cetățeni (BCC) înființat de Pro Democrația și susținut cu fonduri europene, Jonathan Scheele s-a arătat neplăcut surprins de faptul că sediul acestuia a fost mutat din Primărie într-un spațiu de la Crucea Roșie și astfel numărul brașovenilor care au venit să ceară consiliere a scăzut cu o treime. Primarul Scripcaru l-a asigurat pe oficialul european că imediat ce lucrările de reamenajare și renovare a unor spații din Primărie se vor încheia, Biroul se va întoarce în Primărie, într-o locație mult îmbunătățită.
Scheele a cerut
conducere nouă
la Protecția Copilului
Jonathan Scheele a vrut să se asigure că la conducerea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Brașov s-au operat modificări. Comisia Europeană a reclamat în mai multe rînduri faptul că foștii șefi de la Protecția Copilului au făcut abuzuri în aplicarea a două proiecte cu finanțare PHARE. Sper că ați schimbat echipa de implementare a proiectelor. Pînă acum, aceste proiecte n-au mers foarte bine, a spus Scheele. Am operat schimbările tocmai ca urmare a reclamațiilor venite din partea Comisiei Europene, l-a asigurat Aristotel Căncescu.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!