* Papa Ioan Paul al II-lea, Pãrintele
cel Mare al lumii, a fost chemat la
dreapta lui Dumnezeu * Înainte de a închide ochii ºi a pleca în ceruri sã cearã iertarea pãcatelor noastre pãmîntene,
a schiþat un gest de binecuvîntare, ºoptind „Amin“ * Milioane de oameni din toatã lumea au plîns ºi s-au rugat pentru sufletul celui mai iubit dintre pãmînteni
* „Dragostea este cea care converteºte inimile ºi oferã pace“, a fost ultimul mesaj lãsat omenirii de Papa Ioan Paul al II-lea *„Nu vã temeþi, deschideþi larg uºile în faþa lui Hristos“, a rostit Karol Wojtyla din balconul bazilicii
Sfîntul Petru, imediat dupã pontificare, în prima sa binecuvîntare apostolicã
„Umanitãþii, care pare uneori tulburatã ºi dominatã de puterea rãului, de egoism ºi de fricã, Domnul reînviat îi oferã darul dragostei sale, care iartã, reconciliazã ºi deschide sufletul spre speranþã. Dragostea este cea care converteºte inimile ºi oferã pacea“. Acesta este ultimul mesajul lãsat umanitãþii de Papa Ioan Paul al II-lea. Textul simbolic fusese pregãtit de Sfîntul Pãrinte pentru slujba din aceastã duminicã. N-a mai putut sã-l rosteascã, pentru cã sufletul lui era deja ridicat la Ceruri. Vegheat de zeci de mii de credincioºi, veniþi din toate colþurile în Piaþa San Pietro de la Vatican, Papa Ioan Paul al II-lea s-a stins din viaþã dupã douã zile de agonie. Cu numai cîteva secunde înainte de a muri, a schiþat un gest de binecuvîntare, ºoptind „Amin“. Apoi a închis ochii, plecînd sã cearã iertarea pãcatelor noastre pãmîntene la picioarele Preacuratei Fecioare Maria, cea cãreia i-a fost atît de devotat.
Pãrinte iubit
Pãrintele cel Mare al lumii, nãscut Karol Wojtyla, a fost chemat la dreapta lui Dumnezeu sîmbãtã seara, la ora 21.37, ora Romei. Trupul Sfîntului Pãrinte a fost depus ieri la prînz în Sala Clementinã a Palatului apostolic de la Vatican. Papa era aºezat cu capul pe o pernã aurie, cu braþele pe piept, avînd sprijinitã de corp, pe partea stîngã, cîrja papalã. În spatele catafalcului, în stînga, se afla un crucifix, iar la dreapta, lumînarea pascalã. Purtãtorul de cuvînt al Vaticanului, Joaquin Navarro Valls, a mãrturisit cã, în ultimele sale ore de viaþã, Papa s-a gîndit la tinerii din toatã lumea, pe care i-a cunoscut în cei aproape 30 de ani de pontificat. ªi pe care i-a iubit. Cînd i s-a spus cã în Piaþa Sfîntul Petru se aflã mii de tineri care se roagã pentru el, Papa ºi-a adunat puterile ºi le-a mulþumit. „Am încercat toatã viaþa sã fiu alãturi de voi. Acum, voi aþi venit la mine, ºi vã mulþumesc“.
Lacrimi ºi durere
Miile de oameni adunaþi în Piaþa Sfîntul Petru au amuþit în momentul în care a fost anunþat decesul Papei. Apoi au început sã batã din palme. Este o tradiþie italieneascã, prin care se aratã respect personalitãþilor care se sting din viaþã. Mulþi au plîns, în timp ce alþii rosteau cuvinte de îmbãrbãtare.Un grup de tineri a început sã cînte „Aleluia, vom învia din nou“. Cei mai mulþi au recitat apoi Rozariul Fecioarei Maria, rugãciunea care îi era cel mai dragã Papei. Un preot a arborat un drapel polonez, de care atîrna o flamurã neagrã. La Vatican ºi în întreaga Romã au început sã batã clopotele, iar drapelele Vaticanului, Italiei ºi Uniunii Europene au fost arborate în bernã. Clopotele au bãtut, în timp ce milioane de oameni se rugau în catedrale, ºi în Polonia. La Cracovia, bisericile s-au umplut pînã la refuz. Nemaiîncãpînd, oamenii s-au adunat în faþa palatului arhiepiscopal, locul unde odinioarã a slujit tînãrul episcop Karol Wojtyla.
Rugãciuni
pe toatã planeta
Dupã moartea Papei Ioan Paul al II-lea, Vaticanul a intrat pentru nouã zile în doliu. Astãzi, catafalcul pe care odihneºte trupul neînsufleþit al Suveranului Pontif va fi depus la Basilica San Pietro de la Vatican, unde zeci de mii de oameni vor putea sã îi aducã un ultim omagiu. Lideri de stat, simpli creºtini ºi oameni de toate credinþele. În toatã lumea, din Cuba ºi pînã la Ierusalim ºi Irak, oamenii au dedicat rugãciuni Sfîntului Pãrinte. În bisericile catolice ºi ortodoxe ieri s-au oficiat slujbe de pomenire pentru sufletul omului care ºi-a dorit pînã la sfîrºitul vieþii sã-ºi împlineascã visul de a vedea cele douã Biserici-surori unite. Toþi oamenii care s-au adunat în ultimele douã zile la Vatican, de toate rasele ºi diverse religii, vor sã-ºi exprime respectul faþã trimisul lui Dumnezeu care, în cei 26 de ani de pontificat, a fãcut enorm de mult pentru omenire ºi a schimbat soarta lumii.
Ceremoniile funerare
În Italia au fost anunþate trei zile de doliu naþional, începînd de duminicã, ºi o a patra, în ziua în care va fi înmormîntat Sfîntul Pãrinte. Trupul sãu neînsufleþit va fi depus în cripta de sub Basilica Sfîntul Petru. Data înmormîntãrii nu a fost încã fixatã, dar, dupã regulile pontificale, nu poate avea loc mai devreme de joi. Data exactã va fi stabilitã de conclavul celor 117 cardinali, care se întruneºte astãzi la Vatican. Sute de înalþi prelaþi catolici, zeci de lideri politici mondiali ºi reprezentanþi ai tuturor confesiunilor religioase vor sosi aici pentru funeraliile Papei Ioan Paul al II-lea. Alãturi de ei sînt aºteptaþi alþi aproape douã milioane de credincioºi. Înhumarea ar trebui sã aibã loc în Biserica San Pietro, dar Papa Ioan Paul a II-lea a lãsat se pare dispoziþii testamentare potrivit cãrora doreºte sã fie înhumat în Polonia, în cripta familiei sale din orãºelul Wadowice, de lîngã Cracovia.
Interregnum
Perioada dintre moartea unui Papã ºi alegerea succesorului sãu este denumitã cu cuvîntul latin interregnum, adicã „între douã domnii“. Aceasta dureazã în general mai bine de douã sãptãmîni, timp în care trupul neînsufleþit al Papei este depus la Basilica Sfîntul Petru, au loc funeraliile, iar cardinalii se adunã pentru conclavul care îl desemneazã pe viitorul Papã. Un cardinal cunoscut sub numele de camerlengo, sau ºambelan, devine capul interimar al Bisericii, dar cu prerogative foarte limitate. Se alcãtuieºte o Congregaþie specialã, formatã din camerlengo ºi trei cardinali asistenþi, care decid asupra treburilor de rutinã. Nu este permisã însã luarea nici unei decizii în materie de doctrinã, iar puterea la Vatican este preluatã de un grup de cardinali. Printre primele decizii pe care trebuie sã le ia Congregaþia se numãrã: cînd anume este adus trupul neînsufleþit al Papei la Basilica Sfîntul Petru ºi cînd au loc funeraliile. Tot Congregaþia hotãrãºte data cînd îºi începe lucrãrile conclavul care alege noul papã. Acum, conducerea Bisericii Catolice a fost preluatã de doi cardinali: spaniolul Eduardo Martinez Somalo, care va gestiona afacerile curente ale Vaticanului, ºi monseniorul Joseph Ratzinger, preºedintele Congregaþiei pentru Doctrina Credinþei ºi decanul Colegiului Sacru.
Alegerea viitorului Papã
Deºi teoretic orice bãrbat botezat poate deveni papã, în practicã este ales dintre aºa-numiþii prinþi ai bisericii - cardinalii care participã la cea mai secretã adunare de la Vatican - Conclavul în care este ales noul Papã. Conclavul de cardinali care vor alege viitorul Papã îºi va începe lucrãrile nu mai devreme de ziua a 15-a dupã moartea Papei, ºi nu mai tîrziu de cea de a 20-a. 117 cardinali de pe tot cuprinsul globului se vor reuni în Capela Sixtinã. Aceastã procedurã este veche de cîteva secole, dar de-a lungul timpului au fost fãcute schimbãri chiar de cãtre Papa Ioan Paul al II-lea pentru a se asigura cã alegerea are loc rapid ºi uºor. Toþi cardinalii din Biserica Romano-catolicã, fãrã cei care au 80 de ani sau peste, intrã în Conclav pentru alegerea unui nou Pontif. În trecut, conclava era sigilatã, iar cardinalii erau forþaþi sã trãiascã acolo pînã la alegerea noului Papã. ªi asta pentru a grãbi procesul.
Alegeri repetate
Acum, cardinalilor li se vor interzice convorbirile cu cei din afara conclavei, nu vor avea voie sã urmãreascã programele TV, nici sã citeascã presa sau sã vorbeascã la mobil. Capela Sixtinã, unde va avea loc votul propriu-zis, va fi cercetatã metru cu metru pentru a nu exista dispozitive de ascultare. Ultimele reguli de alegere a unui nou Papã au fost schimbate în 1996, de cãtre Papa Ioan Paul al II-lea, prin Constituþie Apostolicã intitulatã Universi Dominci Gregis. Cardinalii vor vota secret, cu buletine de vot, de maximum patru ori într-o zi. Dacã nimeni nu este ales în primele trei zile, cardinalii vor lua o pauzã de o zi pentru rugãciune, dupã care vor mai vota timp de încã ºapte zile, urmate de încã o zi de rugãciuni. Dacã dupã primele 12 zile nu este ales un nou Papã cu douã treimi din voturi, cardinalii pot alege noul Papã cu o majoritate simplã, adicã jumãtate plus unu.
Fumul alb va vesti
un nou papã
Dupã fiecare numãrare a voturilor, voturile sînt arse în ºemineu. Oamenii aºteaptã în afara Capelei Sixtine pentru a vedea fumul care iese pe horn. Dacã acesta este negru, înseamnã cã n-a fost ales un nou papã. Dacã fumul este alb, atunci înseamnã cã a fost ales noul papã, cel de-al 262-lea succesor al apostolului Petru. Dupã alegerea Papei, decanul colegiului cardinalilor îi cere acceptul oficial ºi numele sub care vrea sã conducã Biserica Catolicã. Dupã ce toþi cardinalii îºi declarã devotamentul faþã de noul Papã, acesta este rugat sã se schimbe în veºmintele papale. Apoi, unul dintre cardinali va pãºi în balconul central al bazilicii Sfîntul Petru ºi va anunþa: „Habemus Papam“. Adicã avem papã. Noul papã apare atunci în balcon pentru a da lumii prima sa binecuvîntare apostolicã. În vremurile începutului creºtinãtãþii, papa era cel mai bãtrîn preot sau cel ales de cetãþenii Romei, iar mai tîrziu alesul clerului oraºului.
„Nu vã temeþi!“
Karol Wojtyla a fost ales Papã în ziua de 16 octombrie 1978. Avea 58 de ani. ªi devenea cel mai tînãr papã din secolul XX. Alegerea lui a fost surprinzãtoare. A fost primul papã din afara Italiei din ultimii 450 de ani. Mai mult, venea dintr-o þarã asupritã de comuniºti, cu care Biserica Catolicã se afla într-o luptã pe viaþã ºi pe moarte. Wojtyla ºi-a luat numele de Ioan Paul al II-lea, ca semn al continuitãþii, predecesorul lui fiind Ioan Paul I, care s-a stins din viaþã dupã numai 33 de zile de pontificat. Dupã numire, Ioan Paul II s-a adresat mulþimii adunate în Piaþa Sfîntului Petru cu cuvintele: „Nu vã temeþi, deschideþi larg uºile în faþa lui Hristos“, considerate program al pontificatului sau, dar ºi un mesaj clar dat creºtinilor oprimaþi din þãrile comuniste.
Moºtenire grea
De-a lungul secolelor, puþini papi au avut un asemenea impact asupra Bisericii sau a epocii în care au trãit. Papa Ioan Paul al II-lea se considera el însuºi un pãstor universal. Care a redefinit ºi adaptat necontenit menirea sa de papã cerinþelor lumii moderne. A fost primul papã care a deschis uºile Vaticanului pentru mass-media, pentru ca mesajele sale sã ajungã în lumea întreagã. A fost însã ºi un pelerin neobosit. Cãlãtoriile lui însumeazã de trei ori distanþa de la Pãmînt la Lunã. Papa a fost ºi promotorul reconcilierii între credinþe. ªi a încercat sã comunice cu alte credinþe, în cãutarea reconcilierii dupã secole de ostilitate ºi suspiciune. În cadrul peregrinãrilor sale prin lumea întreagã, Papa Ioan Paul al II-lea a vizitat ºi þãri islamice. A fost primul Papã care a pãºit într-o moschee - semn al toleranþei religioase. Prin acþiunile sale, Papa Ioan Paul al II-lea demonstrat cã el nu este doar un lider spiritual, ci este, de asemenea, un actor important pe scena diplomaþiei mondiale. Indiferent cine va fi, noul Papã se va simþi obligat sã îi urmeze exemplul. Fermitatea, bunãtatea, fina diplomaþie, deschiderea, aptitudinile mediatice ºi fluenþa în mai multe limbi strãine vor fi de acum înainte cerinþe necesare pentru un Papã.
În grija Fecioarei Maria
• Ziua în care s-a stins Papa Ioan Paul al II-lea are o dublã semnificaþie. Apariþiile Fecioarei la Fatima ºi sãrbãtoarea Divinei Îndurãri. Se spune cã în cea de-a treia apariþie la Fatima, descrisã de trei copii cãrora li s-a arãtat în cel de-al doilea secret, Maica Domnului a spus cã, pentru a feri lumea de dezastru, Rusia trebuie sã fie dedicatã Inimii sale Imaculate, iar credincioºii trebuie sã spunã rugaciuni speciale în prima zi de sîmbatã din primele cinci luni ale anului. Profund credincios Fecioarei, Ioan Paul al II-lea a respectat cu rigurozitate aceasta poruncã, recitînd în toate zilele alese Sfîntul Rozariu. În acel secret, încredinþat de copiii-martori mai-marilor Bisericii, li se promite celor care respectã aceasta cerinþã cã Fecioara Maria va fi alãturi de ei în ceasul morþii lor ºi va veni sã-i conducã la cer în prima sîmbãtã a lunii. Iar la ceasul de searã cînd a murit Papa, era ajunul sãrbãtorii Divinei Îndurãri, sãrbãtoare introdusã chiar de Ioan Paul al II-lea în calendarul Bisericii Catolice. La cãpãtîiul sãu, monseniorul Stanislaw Dziwisz, cel care i-a fost alãturi în ultimii 40 de ani, celebra o slujbã specialã dedicatã sãrbãtorii Divinei Îndurãri.
Îmbãlsãmarea papilor
• Familia italianã Signoracci este singura însãrcinatã, de generaþii, sã se ocupe de îmbãlsãmarea papilor. Tot un membru al acestei familii a pregãtit trupul Papei pentru ultima întîlnire cu credincioºii. Pînã acum un secol, trupurile papilor morþi erau golite de organele interne în timpul îmbãlsãmãrii. Papa Pius al X-lea a decis însã sã aboleascã acest obicei. Acum, sînt practicate doar procedurile fireºti care sã permitã expunerea corpului înainte de îngropare. Exhumat cu prilejul transferului în Bazilica Sfîntul Petru din 2001, corpul Papei Ioan al XXIII-lea a apãrut într-o stare excepþionalã la 38 de ani de la moartea sa, iar familia Signoracci ºi-a confirmat astfel priceperea ºi încrederea ce i-a fost acordatã.
Karol Jozef Wojtyla
• Karol Jozef Wojtyla s-a nãscut în 18 mai 1920, în Wadowice, lîngã Cracovia. Tatal sãu, Karol, era ofiþer militar în rezervã. Buna sa mamã, Emilia, a murit înainte ca tînãrul Karol sã împlineascã 13 ani. Îi plãcea sã joace în piese de teatru ºi era pasionat de filosofie, poezie ºi sport - în special de fotbal ºi schi. În 1938 s-a înscris la cursurile Universitãþii Jagellone din Cracovia, dar ºi la o ºcoalã de actorie. Avea doar 19 ani cînd trupele germane au invadat, în 1939, Polonia. Naziºtii au închis Universitatea din Cracovia. În timpul ocupaþiei germane,Wojtyla a muncit la o carierã de piatrã ºi într-o uzinã chimicã. În 1941, rãmas orfan ºi de tatã, Karol Wojtyla a decis sã-ºi urmeze vocaþia de preot. S-a înscris la seminarul clandestin organizat de mentorul sãu spiritual, Cardinalul Sapieha, cunoscut ca „Prinþul Bisericii“ în timpul ocupaþiei. A fost sfinþit preot în 1946. În 1964, a fost numit Arhiepiscop de Cracovia ºi, dupã trei ani, Cardinal al Bisericii Catolice.
Voci critice
• Dincolo de reforma fãrã precedent în Biserica Catolicã, cît timp Papa Ioan Paul al II-lea a fost capul Bisericii Catolice, Vaticanul a avut o poziþie fermã în privinþa multor probleme sociale delicate, cum ar fi contracepþia, avortul sau divorþul. În timpul pontificatului sãu, nu s-a pus niciodatã problema abolirii celibatului preoþilor sau acordarea unui rol femeilor în Bisericã. Pãrerile ferme ale Papei Ioan Paul al II-lea pe aceste teme vor restrînge foarte mult sfera de acþiune a viitorului Papã, deoarece nici un Suveran Pontif nu poate sã încalce învãþãturile predecesorului sãu. În timp ce unii membri ai Bisericii vorbesc deja de „Ioan Paul cel Mare“, criticii spun cã, în timpul sãu, Vaticanul s-a bucurat de prea multã putere ºi a fost, în consecinþã, mult mai puþin înclinat sã þinã cont de opiniile contrare. Criticii vor sã vadã în viitor un nou tip de papalitate, în care episcopii din întreaga lume sã aibã un cuvînt mai greu de spus în conducerea Bisericii. Aceste modificãri ar constitui o provocare pentru administraþia centralã a Bisericii Catolice, numitã Curia.
Tentativa de asasinare a Papei
• Tentativa de asasinare a Papei din 13 mai 1981 (foto), cînd un bãrbat de origine turcã a deschis focul asupra lui în Piaþa Sfîntul Petru, a rãmas învãluitã în mister. Cel care l-a împuºcat, Ali Agca - un infractor cunoscut cu legãturi în rîndurile paramilitarilor extremiºti - a petrecut 19 ani în închisoare. În decembrie 1983, Papa l-a vizitat pe Ali Agca la închisoare ºi s-a rugat pentru iertarea pãcatului lui. Imediat dupã tentativa de asasinat, suspiciunile s-au îndreptat asupra serviciului secret comunist bulgar fiindcã Ali Agca ºi alþi infractori turci obiºnuiau sã locuiascã din cînd în cînd la Sofia. Recent, par sã fi apãrut documente care confirmã cã atentatul a fost pus la cale de serviciile secrete din URSS, fostul serviciu secret bulgar ºi cel est-german.
„Aºa cum a spus ºi Preafericitul Patriarh Teoctist, moartea Papei Ioan Paul al II-lea reprezintã dispariþia unui om care a încercat sã se apropie de Biserica Ortodoxã Românã, care a manifestat deschidere faþã de ea. De altfel, în 1999, cînd a vizitat România, Papa Ioan Paul al II-lea a recunoscut cã Biserica Ortodoxã Românã este una apostolicã, românii fiind creºtinaþi de Sfîntul Apostol Andrei. Dacã îmi amintesc bine, atunci a mai comparat România cu grãdina Sfintei Fecioare Maria, Sfînta Fecioarã fiindu-i foarte dragã Papei Ioan Paul al II-lea. Cu toþii regretãm trecerea la cele veºnice a Papei Ioan Paul al II-lea, dar ºtim cã Dumnezeu îi cheamã la El pe toþi, atunci cînd crede de cuviinþã.
Transmitem condoleanþe credincioºilor catolici din România ºi ne exprimãm speranþa cã cel care va fi noul Papã va continua sã manifeste aceeaºi deschidere cãtre Biserica Ortodoxã, pentru ca bisericile noastre sã devinã una“.
Zenovie Moºoiu, protopopul Braºovului
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit �i de prietenii t�i!