Începutul negocierilor dintre Guvernul României și Fondul Monetar Internațional în vederea semnării unui nou acord stand-by a adus și prima veste proastă. La recomandarea FMI, salariile bugetarilor nu ar mai avea voie să crească în acest an. Aceasta, în pofida promisiunilor făcute anul trecut de creștere a retribuțiilor. Două milioane de români care lucrează pentru cel mai mare patron - statul - vor trebui să se mulțumească cu actualul nivel de salarizare. La auzul veștii, liderii de sindicat au luat foc și au amenințat cu declanșarea unui conflict social de proporții.
Rămîne ca anul trecut
Conform aranjamentului stand-by convenit cu FMI, anul acesta cheltuielile cu salariile pentru sectorul bugetar trebuie să fie tot de 4,9% din Produsul Intern Brut. Guvernul a anunțat că din acest motiv, nu mai pot fi susținute promisiunile de acordare a unor drepturi salariale suplimentare. Astfel, bugetarii se văd nevoiți să se mulțumească cu majorarea de 8% aprobată în decembrie 2004. Aceștia însă așteptau majorarea promisă pentru 1 octombrie 2005, mult mai consistentă decît cea din decembrie.
Atingere
și la sectorul privat
Înghețarea salariilor bugetarilor ar putea avea și un efect colateral asupra sectorului privat. Analiștii economici consideră că este posibil ca nici salariile din acest sector să nu mai crească, din cauza efectului psihologic dar și din cauza faptului că inflația scade, iar leul se apreciază. Poziția FMI dă astfel un motiv de satisfacție și patronilor deoarece indexarea salariilor bugetarilor a născut întotdeauna și presiuni din partea angajaților din sectorul privat.
Sindicaliștii amenință
Chiar dacă salariile bugetarilor au fost majorate în două rînduri, în octombrie și în decembrie, sindicaliștii au anunțat că dacă se va pune în practică recomandarea FMI, Guvernul nu va mai avea pace socială.
Marius Petcu, președintele CNSLR Frăția, a declarat că Există semnale că Guvernul nici măcar nu vrea să aplice majorările care au fost convenite de anul trecut. Este foarte grav, pentru că deja s-au calculat salariile pentru ianuarie cu anumite majorări. Este o provocare pe care Guvernul ar trebui să și-o asume.
Președintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu consideră că nu FMI poartă responsabilitatea creșterilor salariale: FMI-ul nu discută pe grilă, discută pe fond total de salarii, deci cheltuielile de salarii trebuie să se încadreze pe anumite structuri. Aici este responsabilitatea Guvernului. În schimb, președintele Federației Educației Naționale, Cătălin Croitoru a avut o atitudine mai puțin conciliantă: Ne îndreptăm către un conflict de proporții.
FMI pune condiții foarte dure
În afara salariilor bugetarilor, Guvernul s-ar putea vedea să aplice și alte măsuri nepopulare și în afara programului propus, și tot la cererea FMI. Prima ar fi creșterea tarifelor la gaze și la energie electrică începînd de la 1 aprilie și nu de la 1 iulie, cum a promis. Prețurile ar urma să crească 26% pentru gaze naturale și cu 5% pentru energie electrică.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!