În ziua de 24 februarie, vechea tradiție romănească spune că trebuie să glumim, să iubim și să strigăm Dragobetele sărută fetele!
Dragobetele este sărbătoarea iubirii neaoș românească. E mult mai veche decât occidentala zi a Sfântului Valentin, adoptată și la noi, în ciuda faptului că avem o zi a iubirii mult mai frumoasă și mai plină de simboluri.
Sărbătoare de pe vremea dacilor
Nu este o sărbătoare din calendarul ortodox, ci una a calendarului popular moștenită încă din vremea dacilor. Unii folcloriști susțin că, în unele sate, există mituri care vorbesc de Dragobete ca fiu al Babei Dochia, fiica lui Decebal. În toate regiunile, este patronul dragostei și al bunei dispoziții, de ziua lui se organizează petreceri, deseori urmate de căsătorii. El este protectorul și aducătorul iubirii în casă și în suflet. Dragobetele mai poate fi întâlnit și sub denumirea de Dragomir, un cioban care o însoțește pe Baba Dochia în călătoriile prin munți. Uneori e reprezentat sub formă de năvalnic, plantă medicinală considerată leac pentru inimi rănite. Se spune că Maica Domnului l-a transformat pe cioban în năvalnic atunci când acesta a încercat din nesăbuință să-i încurce cărările.
Logodiciul păsărilor
Se spune că Dragobetele este ziua când natura revine la viață, păsările ciripesc cu bucurie, florile de primăvară scot capetele din zăpadă, voia bună e la ea acasă, iar ursul iese din bârlog. De altfel, Dragobetele vestește plecarea iernii. Românii îl mai numeau Logodiciul păsărilor. Se spune că, acum, păsările se împerechează și își fac cuib, de la ele preluând obiceiul și oamenii, care își caută perechea. Aceasta e o datorie divină, fiindcă vine de la păsări, considerate mesageri ai zeilor. Zburătoarele neîmperecheate în această zi vor rămâne fără pui peste vară. Păsările și femeile, atât de omagiate în această zi, fac referire la fecunditate, ca simboluri ale creșterii și înmulțirii. Dragobetele însuși ar descinde, conform unei legende, dintr-o zeiță pasăre.
Superstiții de dragoste
În legende, Dragobete e întruchipat de un flăcău voinic și iubăreț, care umblă prin păduri după fetele și femeile care au lucrat în ziua de Dragobete. Le prinde și le face de râsul lumii, atunci cănd ele se duc după lemne, flori, bureți. Există și o vorbă pentru fetele mari și nevestele tinere care îndrăzneau să lucreze în această zi: Nu te prindă Dragobete prin pădure!. Sărbătoarea dragostei trebuie întâmpinată cu casa curată, ca să fie prosperă și ocrotită. Dar asta nu înseamnă că de Dragobete se face muncă grea. Bătrânii respectau această sărbătoare drept o zi pentru combaterea frigurilor și a altor boli. Bărbații nu trebuie să le supere pe femei, să nu se certe cu ele, pentru că altfel nu le va merge bine tot anul. Dragobetele trebuie ținut cu orice preț, altfel tinerii nu vor cunoaște dragostea în acel an. Există și superstiția că, dacă o fată nu întâlnește în ziua de Dragobete niciun băiat, nu va fi iubită. Toate credințele sunt legate de sentimentul iubirii și de căsătorie în această zi, dar și de magie, pentru că acum se prind cele mai bine făcăturile de dragoste.
ïżœn lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres,
puteïżœi prelua maxim 500 de caractere din acest articol
dacïżœ precizaïżœi sursa ïżœi dacïżœ inseraïżœi vizibil
link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!